Adresată: Domnului Prim-Ministru interimar, Ilie Bolojan
De către: deputat Pușcașu Lucian Florin
Circumscripția electorală nr.35, Suceava
Obiectul interpelării: Sunteți și ministru interimar la Energie! Vă asumați fluxurile energetice ale României bazate pe importuri?
Domnule Prim-Ministru Interimar,
Datele statistice ale INS aferente perioadei 1 ianuarie – 30 aprilie 2026 conturează vești proaste pentru sectorul energetic. Resursele de energie primară scad cu 3,3%, producția internă de energie primară este în declin, consumul final de energie electrică se reduce cu 2,7%. Structura energetică a României, devine tot mai dependentă de importurile de combustibili și tot mai orientată către exportul de energie electrică produsă din surse regenerabile. Resursele de energie primară au ajuns la 10,48 milioane cu 3,3% sub nivelul perioadei similare din 2025. Diminuarea este rezultatul cumulativ al reducerii producției interne și al scăderii importurilor totale. Producția internă a coborât cu 1,5%, la 5,5 milioane , în timp ce importurile au scăzut cu 5,2%, la 4,98 milioane. România importă mai puțin ca volum total, dar mult mai mult din anumite resurse critice:
- produsele petroliere importate au crescut cu 36,7%;
- gazele naturale utilizabile din import au crescut cu 46,8%;
- cărbunele net importat a crescut cu 24%.
Această schimbare sugerează o transformare importantă a fluxurilor energetice. În loc să importe materii prime pentru prelucrare internă, economia utilizează într-o măsură mai mare produse energetice deja procesate sau gaze naturale direct consumabile. Din perspectiva securității energetice, aceasta nu reprezintă neapărat o veste bună, deoarece dependența de piețele externe pentru consumul imediat crește. Producția convențională este în recul. Termocentralele au produs cu 3,6% mai puțin, iar centralele nuclearo-electrice cu 2,9% mai puțin. Consumului final de energie electrică a scăzut cu 2,7%.
Consumul populației s-a redus cu 10,1%, o scădere excepțional de mare pentru doar un an. Tendința trebuie urmărită atent deoarece reduce eficiența generală a sistemului energetic.Fundamentele sistemului energetic nu indică o creștere a securității energetice, ci dimpotrivă, o accentuare a unor vulnerabilități structurale.
Statisticile arată că România produce mai puține resurse energetice primare, înregistrează scăderi ale producției interne la aproape toate formele de energie și devine tot mai dependentă de importuri pentru acoperirea necesarului de consum. Importurile de gaze naturale utilizabile au crescut cu aproape 47%, cele de produse petroliere cu 36,7%, iar cele de cărbune cu 24%, evoluții incompatibile cu imaginea unei țări care și-ar consolida independența energetică.
Importurile de produse petroliere au crescut cu peste 36%. Mai mult, această schimbare s-a produs într-o perioadă în care prețul produselor petroliere importate a fost superior celui al țițeiului. În mod firesc apare întrebarea: de ce România renunță la importul de materie primă și crește importul de produse cu valoare adăugată mai mare? Răspunsul conduce către o problemă mult mai profundă privind competitivitatea și utilizarea capacităților interne de rafinare și procesare. Această transformare a fluxurilor energetice indică faptul că economia românească importă într-o măsură tot mai mare energie gata procesată și combustibili direct consumabili, în loc să valorifice intern materiile prime. Din perspectiva securității energetice, aceasta nu reprezintă un progres, ci o creștere a dependenței față de piețele externe și față de volatilitatea prețurilor internaționale.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Ce soluții lăsați noului Guvern pentru reducerea dependenței României de piețele externe în domeniul energiei?
Comments are closed