Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Întârzierea reformei PNRR privind zonele de accelerare pentru energie regenerabilă pe terenurile statului (Componenta 16, Reforma 1), cu o penalizare de 925 de milioane de euro în joc — cea mai mare expunere financiară dintr-un singur jalon

Către: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului Tánczos Barna, ministru-interimar

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Întârzierea reformei PNRR privind zonele de accelerare pentru energie regenerabilă pe terenurile statului (Componenta 16, Reforma 1), cu o penalizare de 925 de milioane de euro în joc — cea mai mare expunere financiară dintr-un singur jalon

     Domnule ministru,

Reforma 1 din Componenta 16 a PNRR vizează crearea cadrului juridic pentru utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie – concret, jaloanele 509, 510 și 511 prevăd adoptarea legislației pentru înființarea de parcuri solare și eoliene pe domeniile statului, debirocratizarea proceselor de autorizare prin proceduri scurte și simple, semnarea contractelor de concesiune după o primă rundă de licitații și crearea unui registru național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului. Termenul asumat este trimestrul II 2026 — adică termenul curent, iar starea reală, conform monitorizării PNRR, în întârziere.

Cauza, desigur, este una administrativă și familiară: pachetele legislative au fost elaborate cu întârziere, avizele de la celelalte ministere și instituții s-au obținut greu, iar, în consecință, procedurile de licitație pentru terenurile care urmează a fi concesionate sunt și ele întârziate. Cu alte cuvinte, lanțul s-a blocat chiar la primul pas — la elaborarea și avizarea legislației — iar întârzierea s-a propagat în tot restul reformei.

Ceea ce face acest caz fără egal este miza financiară: penalizarea pentru neîndeplinire este de 925 de milioane de euro, aproape un miliard de euro, una dintre cele mai mari expuneri financiare asociate unui singur jalon din întregul PNRR românesc. Vorbim, așadar, despre o reformă care constă, în esență, în adoptarea unor acte normative și organizarea unor licitații — adică exact tipul de obligație care depinde integral de voința și de capacitatea administrativă a statului, ci nu de șantiere, materiale sau constructori — și care riscă totuși să ne coste aproape un miliard de euro din pură incapacitate de a legifera la timp.

Având în vedere că responsabilitatea este atribuită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Domeniilor Statului, domnule ministru, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:

1. Care este, la data răspunsului, stadiul fiecăruia dintre cele trei jaloane — 509, 510 și 511? A fost adoptată legislația privind zonele de accelerare? A fost creat registrul național unic al terenurilor statului? Au fost lansate procedurile de licitație și s-au semnat contracte de concesiune?
2. De ce au fost elaborate cu întârziere pachetele legislative și de ce s-au obținut greu avizele de la celelalte ministere și instituții, în condițiile în care termenul T2 2026 era cunoscut de la aprobarea PNRR? Care instituții au întârziat avizarea și unde, concret, s-a blocat procesul?
3. A fost solicitată Comisiei Europene o reeșalonare a acestui jalon? Dacă da, până la ce dată și în ce condiții? Dacă nu, pe ce bază se estimează încadrarea în termenul curent?
4. Confirmați că neîndeplinirea acestei reforme atrage o penalizare de 925 de milioane de euro? Este aceasta cea mai mare penalizare asociată unui jalon din PNRR? Cum se justifică riscul de a pierde aproape un miliard de euro pentru o reformă care depinde exclusiv de capacitatea statului de a adopta legislație și de a organiza licitații?
5. Câte terenuri ale statului, ce suprafață totală și ce potențial de capacitate instalată în energie regenerabilă au fost identificate și pregătite pentru concesionare? Există deja o listă fermă, sau nici inventarul nu este finalizat?
6. Care este planul de urgență al Ministerului Agriculturii și al ADS pentru a recupera întârzierea și a evita penalizarea? Care este noul calendar realist pentru adoptarea legislației, finalizarea registrului și organizarea primei runde de licitații?
7. Dincolo de penalizare, ce oportunitate economică pierde România prin întârzierea acestei reforme — câte investiții private în parcuri solare și eoliene pe terenurile statului sunt blocate sau amânate din cauza absenței cadrului juridic și a întârzierii licitațiilor?