Către: Ministerul Energiei, domnului Ilie BOLOJAN, ministru-interimar

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Întârzierea jalonului PNRR privind centralele de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz din Constanța și Arad

     Domnule ministru,

Jalonul 134 din PNRR (Componenta 6 — Energie, Investiția 3) prevede construirea unor capacități de producție combinată de energie termică și electrică (CHP) pe gaz, de înaltă eficiență și flexibile, în sectorul încălzirii centralizate, o investiție ce vizează două centrale — la Constanța și la Arad — cu o capacitate totală de 154,90 MW, un buget de 86 de milioane de euro și termen de finalizare trimestrul II 2026, adică termenul curent. Conform monitorizării PNRR, jalonul se află „în întârziere”.

Situația celor două proiecte este inegală – centrala de la Constanța are șanse mai mari de a fi finalizată în termenul PNRR, în schimb, centrala de la Arad înregistrează întârzieri îngrijorătoare la instalarea echipamentelor tehnice — exact etapa critică, fără de care punerea în funcțiune este imposibilă. În acest context, cum jalonul este unul singur, pentru ambele centrale, întârzierea proiectului de la Arad pune în pericol îndeplinirea integrală a obiectivului și, implicit, întreaga finanțare.

Cogenerarea de înaltă eficiență în sistemele de termoficare urbană este exact soluția de care au nevoie orașele românești pentru a furniza căldură și apă caldă la costuri predictibile, reducând atât facturile, cât și emisiile — într-un moment în care sisteme întregi de termoficare se află în pragul colapsului financiar. 

Având în vedere că neîndeplinirea jalonului atrage o penalizare de 64 de milioane de euro, la un buget total de 86 de milioane, cu alte cuvinte, riscul fiind de a pierde fonduri europene echivalente cu aproape 75% din valoarea investiției — o risipă greu de justificat pentru o întârziere de execuție, domnule ministru, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:

1. Care este, la data răspunsului, stadiul fizic real al fiecăreia dintre cele două centrale de cogenerare — Constanța și Arad? Câți MW din cei 154,90 prevăzuți sunt instalați și câți sunt operaționali?
2. Pentru centrala de la Arad: care este cauza întârzierilor la instalarea echipamentelor tehnice? Este vorba despre o problemă a constructorului, a furnizorului de echipamente, a procedurilor de achiziție sau a finanțării? Ce a întreprins Ministerul Energiei pentru deblocare și de ce nu a fost soluționată la timp?
3. Confirmați că, în cazul în care centrala de la Arad nu este finalizată în termen, jalonul în ansamblu nu poate fi îndeplinit, chiar dacă proiectul de la Constanța este gata? Există o variantă de raportare parțială acceptată de Comisia Europeană?
4. A fost solicitată Comisiei Europene o reeșalonare a acestui jalon? Dacă da, până la ce dată? Dacă nu, pe ce bază se estimează încadrarea în termenul T2 2026?
5. Confirmați că neîndeplinirea jalonului atrage o penalizare de 64 de milioane de euro? Cine suportă această pierdere și ce parte din investiția de 86 de milioane de euro mai poate fi salvată dacă unul dintre proiecte nu este finalizat?
6. Care este planul de urgență pentru centrala de la Arad — finalizare accelerată, preluare pe alt program de finanțare europeană sau continuare din bugetul național? Care este noul termen realist de punere în funcțiune?
7. Ce impact are întârzierea acestor capacități asupra sistemelor de termoficare din Constanța și Arad și asupra costului căldurii pentru consumatorii racordați, în contextul în care cogenerarea de înaltă eficiență era menită tocmai să reducă aceste costuri?