Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Efectele măsurilor de austeritate din educație asupra profesorilor și raportul dintre economiile impuse în 2025 și „creșterea” salarială promisă pentru 2027

Către:  Ministerul Educației și Cercetării, domnului ministru Mihai DIMIAN

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Efectele măsurilor de austeritate din educație asupra profesorilor și raportul dintre economiile impuse în 2025 și „creșterea” salarială promisă pentru 2027

    Stimate domnule ministru,

Timp de aproape un an, profesorilor din România li s-a cerut să accepte o serie de măsuri prezentate drept responsabile, inevitabile și temporare, în numele salvării bugetului – li s-a spus că educația are o contribuție importantă la deficit, că două ore în plus la norma de predare nu reprezintă o povară reală, că un număr mai mare de elevi într-o clasă nu constituie o problemă, că plata cu ora trebuie redusă, că sute de școli trebuie comasate și că din regândirea normelor didactice se vor obține economii de 2-3 miliarde de lei – toate aceste măsuri au fost adoptate prin Legea 141/2025.

Astăzi, la un an distanță, bilanțul acestor măsuri poate fi evaluat nu pe baza intențiilor, ci a rezultatelor. Iar prima evaluare independentă de anvergură nu a venit nici de la Guvern, nici de la minister, ci de la Comisia Europeană, a cărei concluzie este lipsită de ambiguitate: măsurile de reducere a costurilor adoptate în 2025 au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor, în pofida majorărilor salariale din anii anteriori.

Această concluzie, stimate domnule ministru, contrastează izbitor cu modul în care aceeași perioadă a fost prezentată de autoritățile române: în raportul privind starea învățământului publicat de minister, creșterea normei didactice, mărirea efectivelor de elevi și comasarea școlilor erau descrise drept măsuri cu efecte „semnificative, dar controlate”, care nu ar fi produs un impact negativ major. Cu alte cuvinte, în timp ce experții europeni constatau o deteriorare, ministerul raporta stabilitate, optimizare și eficientizare.

Mai grav, atunci când propriul institut de specialitate al ministerului — Institutul de Științe ale Educației — a adus argumente care nu confirmau discursul oficial privind norma didactică, acele documente au fost, potrivit relatărilor de presă, blocate de la publicare și transmise fragmentar. Acest episod a fost ulterior consemnat în raportul „Starea democrației în 2025″, cu observația că un decident politic a intervenit în răspunsul tehnic al experților, privând publicul de acces la informație independentă.

În tot acest timp, măsurile de austeritate au fost adoptate fără o analiză de impact serioasă: fără evaluarea efectelor asupra rezultatelor elevilor, fără studii privind abandonul școlar sau efectele claselor supraaglomerate, fără estimări privind deficitul de profesori.

Iar acum, cercul se închide într-un mod care ridică o problemă de fond: noua lege a salarizării propune pentru educație o creștere de 1,75 miliarde de lei în 2027, prezentată drept cea mai mare alocare sectorială a reformei. Numai că economiile impuse anterior profesorilor prin regândirea normelor didactice fuseseră estimate chiar de minister la 2-3 miliarde de lei. Altfel spus, s-au luat aproximativ 2 miliarde din condițiile de muncă ale profesorilor, iar acum li se oferă înapoi 1,75 miliarde — mai puțin decât li s-a luat — prezentat drept generozitate și creștere.

Având în Vedere cele expuse, stimate domnule ministru, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:

1. Cum răspunde ministerul concluziei Comisiei Europene potrivit căreia măsurile adoptate în 2025 au deteriorat condițiile de muncă ale profesorilor, având în vedere că propriul raport al ministerului afirma absența unui impact negativ major?
2. Care a fost valoarea economiilor obținute din „regândirea normelor didactice” și din celelalte măsuri din Legea 141/2025, defalcată pe surse (creșterea normei, reducerea plății cu ora, comasarea școlilor, tăierea burselor)?
3. A existat, anterior adoptării acestor măsuri, o analiză de impact privind efectele asupra rezultatelor elevilor, asupra abandonului școlar, asupra efectivelor de elevi pe clasă și asupra deficitului de personal didactic? Dacă da, solicit comunicarea acesteia; dacă nu, pe ce fundamentare au fost adoptate măsurile?
4. Este adevărat că o analiză a Institutului de Științe ale Educației privind norma didactică a fost blocată de la publicare și transmisă fragmentar? Solicit comunicarea integrală a documentului original, nealterat.
5. Cum justifică ministerul faptul că, după economii de aproximativ 2 miliarde de lei impuse profesorilor, creșterea salarială promisă pentru 2027 este de 1,75 miliarde de lei — sub valoarea sumelor anterior reduse?
6. Ce analize de impact stau la baza noii legi a salarizării în privința personalului din educație, și cum se asigură ministerul că măsurile actuale nu vor reproduce erorile semnalate de Comisia Europeană?