Județul Bistrița-Năsăud este unul dintre județele României cu un pronunțat caracter preponderent rural.
Aproape 60% dintre locuitorii săi trăiesc în mediul rural, iar agricultura continuă să reprezinte una dintre principalele activități economice și surse de venit pentru mii de familii.
Cu toate acestea, realitatea din teren ne arată că satul bistrițean se confruntă cu provocări tot mai mari. Procesul de îmbătrânire demografică se accentuează de la an la an, iar depopularea comunităților rurale afectează dezvoltarea economică și socială a județului.
Datele statistice disponibile la începutul anului 2026 indică faptul că aproximativ 59,6% din populația județului locuiește în mediul rural. În același timp, numărul exploatațiilor agricole de mici dimensiuni este în continuă scădere. Tot mai multe ferme familiale dispar sau sunt absorbite de exploatații mai mari, iar suprafața cultivată și efectivele de animale au înregistrat diminuări semnificative în ultimele decenii.
Din dialogul pe care l-am avut cu agricultorii și reprezentanții fermierilor din Bistrița-Năsăud, am înțeles că una dintre cele mai mari probleme este accesul dificil la finanțările destinate dezvoltării fermelor mici. Deși există programe europene și naționale dedicate acestui sector, mulți fermieri nu reușesc să beneficieze de ele din cauza birocrației excesive, a documentației complexe și a costurilor ridicate pentru consultanță.
Mai mult decât atât, obligația de a asigura cofinanțarea reprezintă o piedică majoră. În cadrul intervenției DR-14 – „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, contribuția beneficiarului ajunge la 7.500 de euro, o sumă dificil de suportat pentru numeroși agricultori care se confruntă deja cu costuri ridicate de producție, lipsa forței de muncă și dificultăți în valorificarea produselor la prețuri corecte.
Aceste evoluții trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru orice guvern responsabil. Dacă nu intervenim la timp, riscăm să asistăm la dispariția unei părți importante a agriculturii familiale românești și la accentuarea dezechilibrelor dintre mediul urban și cel rural.
Consider că statul român trebuie să adopte măsuri concrete pentru sprijinirea fermelor mici. Printre acestea se numără introducerea unor scheme simplificate de finanțare pentru investiții standardizate, precum achiziția de tractoare, realizarea de solarii sau înființarea unor mici ferme zootehnice. De asemenea, este necesară finanțarea integrală a serviciilor de consultanță pentru proiectele destinate fermelor mici, astfel încât accesul la fondurile europene să nu mai fie condiționat de posibilitățile financiare ale beneficiarilor.
Județul Bistrița-Năsăud are oameni harnici, tradiție agricolă și un potențial economic considerabil. Ceea ce lipsește este o strategie coerentă și eficientă de dezvoltare rurală, capabilă să transforme fondurile europene în oportunități reale pentru fermieri și comunitățile locale.
Susținerea fermelor mici nu este doar o investiție în agricultură, ci o investiție în viitorul satului românesc, în păstrarea identității noastre rurale și în dezvoltarea echilibrată a României.
Comments are closed