Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a atras atenția, în cadrul conferinței „Viitorul ordinii publice și parteneriatul cu mediul de securitate privată” desfășurată la Parlament, asupra riscului ca dezvoltarea tehnologică și preocupările legitime privind securitatea să conducă la diminuarea libertăților democratice și a subliniat necesitatea menținerii unui echilibru între siguranța cetățenilor și respectarea valorilor democratice.
„Concomitent cu provocarea tehnologică apare problema controlului democratic al funcționării noii societăți. Degeaba discutăm despre tehnologie și tehnologizare dacă obsesia de a controla tot spațiul public nu mai are legătură cu democrația. Dacă nu răspundem coerent la această provocare, riscăm situația în care operația reușește, dar pacientul moare. Degeaba securizăm societatea dacă acea societate nu mai funcționează democratic.
Marea problemă este să nu ajungem să controlăm o societate fără să ne mai întrebăm ce rămâne din ea. Dacă valorile pe care pretindem că le apărăm dispar, atunci la ce bun să le mai apărăm?
Aceasta este o provocare pe care trebuie să o avem permanent în minte, mai ales că noi ne definim ca un partid al libertății. Nu avem încă răspunsuri foarte clare. Este mult mai simplu să discuți tehnic despre tehnologie și despre cum poți controla aceste fenomene, dar dacă nu ai și componenta democratică, totul devine inutil”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.
Deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels a evidențiat importanța unui stat capabil să coordoneze eficient toate resursele societății și să construiască parteneriate solide cu actorii relevanți din domeniul securității.
„Un stat puternic nu este statul acela care face absolut tot, chiar dacă le face târziu şi prost. Un stat puternic este un stat care ştie să reglementeze, să gestioneze toate resursele legitime ale unei societăţi şi care ştie cum să atragă alături de sine parteneri de calitate şi parteneri pe care se poate baza pentru a atinge eficienţa pe care cetăţenii în România o aşteaptă.
Acum, din perspectiva noastră ca forţă politică preocupată de suveranitate, de siguranţă publică, de ordine, de siguranţa fiecărui cetăţean român, indiferent de locul unde el se află, noi ştim următorul lucru. România trebuie să aibă un stat robust, categoric, asta nu înseamnă că trebuie să avem un stat abuziv, categoric asta nu înseamnă că trebuie să avem un stat birocratic şi un stat ultra-extra-politizat”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.
Coordonatorul tehnic al Subcomisiei pentru Afaceri Interne din cadrul AUR, Mihai Cotîrlan, a vorbit despre necesitatea modernizării instituțiilor statului și despre folosirea responsabilă a noilor tehnologii în combaterea criminalității.
„Statul nu poate rămâne analog în fața unei criminalități digitalizate. Inteligența artificială nu trebuie să aresteze, să condamne sau să decidă singură. Trebuie să ajute statul să vadă mai repede ceea ce astăzi vede mai târziu. În acest domeniu, întârzierea nu mai este o simplă cauză administrativă, este o problemă de securitate publică”, a declarat acesta.
Membrul Subcomisiei pentru Afaceri Interne din cadrul AUR, Adrian Olărescu, a subliniat că orice reformă autentică a sistemului de ordine publică trebuie să pornească de la investiția în oameni, prin recrutare, formare și păstrarea specialiștilor în sistem.
„Din punctul meu de vedere, prima dimensiune pe care trebuie să o avem în vedere în acest proces de reformă se referă la resursa umană. Resursa umană, din punctul meu de vedere, este principalul factor al funcționării optime a unei instituții. Degeaba aduci tehnologie, degeaba aduci, nu știu, atomi digitali, acum avem la îndemână și, cum spunea colegul Cătălin, inteligența artificială, dacă nu ai o resursă umană extrem de bine pregătită și numeroasă, astfel încât să poată să facă față tuturor provocărilor din acest moment”, a declarat Adrian Olărescu.
Deputatul AUR Eduard Koler a prezentat principalele concluzii ale dezbaterii, evidențiind multitudinea de riscuri și provocări care impun o abordare modernă și integrată a securității naționale.
„Am plecat de la ideea că România se confruntă cu un mediu de securitate mult mai complex decât în urmă cu câțiva ani și au fost identificate o serie de riscuri: militarizarea Mării Negre, atacurile hibride, criminalitatea organizată transfrontalieră, atacurile cibernetice asupra infrastructurilor critice, campaniile de dezinformare și utilizarea noilor tehnologii de către rețele infracționale. S-a subliniat faptul că amenințările actuale sunt difuze, cumulative și hibride, producând efecte progresive asupra capacității de reacție a statului român.
Criminalitatea organizată s-a adaptat mai repede decât instituțiile statului. Una dintre ideile centrale care au fost menționate aici a fost că infractorul organizat s-a digitalizat mai repede decât statul. Ceea ce vă spuneam și mai devreme, cu impact major asupra tuturor. Rețelele criminale utilizează deja piețe anonime online, criptomonede, identități sintetice, inteligență artificială, sisteme automatizate de fraudă și platforme de comunicare criptată.
În prezent, drogurile, spălarea banilor, fraudele informatice, traficul de persoane și criminalitatea economică folosesc aceeași infrastructură digitală și financiară. Inteligența artificială trebuie să devină un instrument operațional al statului ”, a declarat Eduard Koler, deputat AUR.
Comments are closed