Bankwatch şi Comunitatea Declic, două ONG-uri de casă ale USR, au blocat din nou, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, finalizarea Hidrocentralei Răstoliţa, cu 35MW putere instalată, un proiect strategic pentru securitatea energetică a României, demarat în 1989 şi aflat astăzi într-un stadiu de finalizare de 98%.
De cel puţin câţiva ani, construcţia hidrocentralei nu a mai înregistrat progrese din cauza litigiilor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. În toată această perioadă, România a pierdut sute de milioane de euro pentru că energia pe care trebuia să o producă Răstoliţa a trebuit compensată prin importuri din ce în ce mai costisitoare.
Statul a investit peste 200 de milioane de euro pentru a duce la capăt hidrocentrala Răstoliţa. Blocarea proiectului a însemnat pierderea pe apa sâmbetei a unor bani care nu vor mai fi recuperaţi niciodată.
Iar acest lucru se petrece când securitatea energetică a ţării este extrem de şubredă. Datorită hidroenergiei, România a evitat colapsul sistemului energetic în momentul incidentului de la Barajul Paltinu de la sfârşitul anului trecut şi oprirea Centralei Termoelectrice de la Brazi. Specialiştii avertizau la acel moment că fără hidroenergie, România era sub riscul iminent de a intra în beznă, ceea ce ar fi însemnat un dezastru în decurs de câteva ore.
Bankwatch şi Comunitatea Declic continuă blocarea acestor proiecte şi este cert că aceste ONG-uri au transformat protejarea mediului, o cauză lăudabilă şi importantă pentru societate, într-o dispută care nu mai este ancorată în realitatea economiei şi care depăşeşte sfera intereselor naţionale. Iar în faţa acestor procese, ministrul USR Diana Buzoianu jubilează.
Ce nu iau în considerare aceste organizaţii non-profit şi USR? Că România are cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană raportat la venituri. În ultimul an energia s-a scumpit cu aproape 59%. Aceste scumpiri s-au transpus inevitabil în preţul tuturor bunurilor şi serviciilor, pe care fiecare gospodărie românească este nevoită să îl plătească.
Şi în ciuda acestor fapte, capacităţile energetice care ar fi asigurat o stabilizare a pieţei energetice, implicit o scădere a costurilor, sunt blocate.
Independenţa energetică a României este ţinută în şah de entităţi ale căror presupuse soluţii alternative rămân şi după ani de zile strict pe hârtie, în vreme ce pericolul unei crize energetice stârneşte îngrijorarea altor state europene precum Germania, care îşi vor menţine funcţionale centralele pe cărbune, în timp ce România şi le închide rând pe rând şi îşi abandonează hidrocentralele.
Comments are closed