CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea art. 371 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991” spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.
INIȚIATOR: Deputat AUR Valeriu Munteanu
EXPUNERE DE MOTIVE
Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect reglementarea unei competențe teritoriale alternative în materia litigiilor privind refuzul nejustificat al emiterii actelor administrative, emise sau adoptate în aplicarea dispozițiilor Legii cetățeniei române nr. 21/1991, în vederea asigurării efective a accesului la justiție și a respectării exigențelor referitoare la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Cetățenia română reprezintă expresia juridică a apartenenței la statul român și un element esențial al identității naționale, iar procedurile aferente dobândirii sau redobândirii acesteia trebuie să beneficieze de garanții reale și efective, corespunzătoare importanței drepturilor și intereselor implicate.
Potrivit Biroului de Informare și Relații Publice din cadrul Tribunalului București, se arată următoarele: 1) în perioada 01.01.2021 – 11.03.2025, la nivelul Secției a II-a Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București, a fost înregistrat un număr de 10.951 de dosare având ca obiect “refuz soluționare cerere”, în contradictoriu cu Autoritatea Națională pentru Cetățenie; 2) în perioada 12.03.2025 (data Legii nr. 14 din 12 martie 2025, de modificare a Legea nr. 21 din 1 martie 1991 cetățeniei române) – 13.03.2026, la nivelul Secției a II-a Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București, a fost înregistrat un număr de 3.680 de dosare având ca obiect “refuz soluționare cerere”, în contradictoriu cu Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
Durata litigiilor, în primă instanță și în recurs, depășește, de regulă, un an de zile, iar cumulat cu numărul mare de cauze aflate pe rolul Tribunalului București, respectiv al Curții de Apel București, determină o intervenție imediată asupra Legii nr. 21/1991, în vederea respectării dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și pentru a contribui la consolidarea unui cadru juridic coerent, previzibil și adaptat realităților practice.
Configurația actuală a cadrului normativ, care conduce, în practică, la concentrarea competenței în sarcina instanțelor din București, generează o supraîncărcare evidentă a acestora, reflectată în volumul semnificativ de cauze și în durata excesivă a procedurilor, în special în litigiile având ca obiect refuzul sau întârzierea nejustificată a soluționării cererilor de cetățenie.
Această realitate contravine atât exigențelor constituționale privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, cât și obligațiilor asumate de statul român în plan internațional, care impun examinarea cererilor privind cetățenia într-un termen rezonabil.
În același timp, situația este agravată de diversitatea situațiilor de fapt în care se află solicitanții – desfășoară activități de muncă și/sau voluntariat pe teritoriul României; studiază; sunt căsătoriți cu cetățeni români etc. – mulți dintre aceștia având domiciliul, reședința sau interese legitime în alte circumscripții teritoriale decât cea a municipiului București. Instituirea unei competențe teritoriale alternative, prin extinderea sferei instanțelor deopotrivă competente, inclusiv în raport cu locul domiciliului, reședinței sau al sediilor teritoriale ale autorității competente, reprezintă o soluție necesară pentru echilibrarea sarcinii judiciare, reducerea duratei procedurilor și asigurarea unei protecții jurisdicționale efective.
Prin urmare, reglementarea competenței alternative nu reprezintă doar o măsură de organizare judiciară, ci o garanție esențială a respectării drepturilor fundamentale, asigurând un just echilibru între prerogativele statului în materia cetățeniei și dreptul persoanelor de a beneficia de o procedură efectivă, accesibilă și soluționată într-un termen rezonabil.
INIȚIATOR: Deputat AUR Valeriu Munteanu
LEGE pentru completarea art. 371 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991
Parlamentul României adoptă prezenta lege
Articol unic – La articolul 371 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
„(2) Litigiile privind refuzul nejustificat al emiterii actelor administrative, emise sau adoptate în aplicarea dispozițiilor prezentei legi precum și litigiile privind nesoluționarea cererilor în termenul prevăzut de lege sunt și de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în a cărui circumscripție reclamantul are domiciliul/reședința legală/permisul de ședere ori în a cărui circumscripție se află biroul teritorial din subordinea Autorității Naționale pentru Cetățenie. Hotărârea pronunțată de tribunal poate fi atacată cu recurs la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărei circumscripție se află tribunalul sesizat.”
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Comments are closed