Dezbaterile pe bugetul educației pentru 2026 au fost marcate de o intervenție critică a deputatei Cristina Dascălu, care a tras un semnal de alarmă privind subfinanțarea cronică a sistemului și riscurile majore legate de implementarea PNRR.
În fața membrilor Comisiei de Învățământ, deputatul AUR Cristina Dascălu a vorbit despre „un sistem ținut în viață din improvizații”, în care creșterile bugetare punctuale nu reușesc să acopere problemele de fond.
„Bugetul arată cât prețuim viitorul. Bugetul educației este oglinda maturității unei societăți”, a declarat deputata, subliniind că modul în care sunt alocate resursele reflectă direct prioritățile reale ale statului.
Potrivit acesteia, proiectul de buget pentru 2026 menține educația într-un „echilibru fragil”, departe de nevoile reale ale elevilor, profesorilor și sistemului universitar.
Criza din sistem: profesori puțini, diferențe mari
Dascălu a punctat direct problemele majore: lipsa acută de cadre didactice în anumite domenii, dezinteresul tinerilor pentru cariera didactică, prăpastia dintre școlile din mediul urban și cele din rural, presiunea tot mai mare asupra universităților și cercetării.
„Nu putem construi un sistem solid fără să investim în oameni. Profesorii și cercetătorii sunt baza educației”, a spus aceasta.
Academia Română, ignorată în buget
Un alt punct sensibil ridicat a fost finanțarea instituțiilor academice. Deputata a atras atenția că Academia Română, „pilon esențial al cercetării fundamentale”, nu beneficiază de atenția bugetară necesară.
Tir de întrebări pe PNRR: unde sunt banii și rezultatele?
Intervenția a fost urmată de o listă extinsă de întrebări adresate Ministerului Educației, vizând direct implementarea PNRR.
Dascălu a cerut răspunsuri clare privind: gradul real de absorbție a fondurilor până la finalul lui 2025; proiectele întârziate și termenele reale de finalizare; riscul pierderii banilor europeni.
De asemenea, deputata a pus sub semnul întrebării stadiul investițiilor: câte școli sunt efectiv construite sau reabilitate;
câte sunt în execuție; câte au fost dotate cu echipamente digitale.
Abandonul școlar și reformele – între promisiuni și realitate
Un capitol important al intervenției a vizat reducerea abandonului școlar. Dascălu a cerut cifre concrete privind numărul școlilor incluse în programe și rezultatele obținute până acum.
În paralel, aceasta a solicitat clarificări privind reformele asumate prin PNRR și indicatorii de performanță pentru universități.
Probleme de capacitate în Minister
Deputata a ridicat și o problemă sensibilă: capacitatea administrativă a Ministerului Educației.
„Există echipe dedicate? Avem oameni suficienți pentru a gestiona aceste proiecte sau doar bifăm obiective pe hârtie?”, a întrebat aceasta.
Cofinanțarea, punct nevralgic
Un alt subiect critic a fost cofinanțarea proiectelor PNRR. Dascălu a avertizat că lipsa resurselor din bugetul național ar putea bloca implementarea unor proiecte.
Întârzieri și riscuri reale
Pe fondul informațiilor apărute în spațiul public privind întârzieri în implementare, deputata a cerut clarificări urgente: există proiecte blocate? Cine răspunde?
„Educația nu e o cheltuială, e o investiție”
În final, mesajul a fost unul ferm: educația nu poate fi tratată contabil.
„Nu putem vorbi despre o Românie competitivă fără investiții reale în educație, cercetare și formarea noilor generații”, a concluzionat Cristina Dascălu.
Comments are closed