Prezentată de către: senatorul Corneliu NEGRU
Circumscripţia electorală: nr.41 Vrancea
Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Titlul declaraţiei politice: Limitele impuse de Putere dreptului cetățeanului de a critica
Domnule Președinte,
Stimați colegi senatori,
Amenzile aplicate cetățenilor care l-au huiduit pe Nicușor Dan la Focșani și Iași, la 24 Ianuarie 2026, reprezintă un precedent periculos pentru democrația românească. Nu discutăm aici despre bun-simț sau despre eleganța exprimării, ci despre un principiu fundamental: libertatea de exprimare.
Într-o societate liberă, cetățenii au dreptul să își manifeste nemulțumirea față de cei aflați la putere. Huiduiala, protestul verbal, critica — toate sunt forme de exprimare politică. A sancționa administrativ astfel de manifestări înseamnă a transmite un mesaj grav: că puterea nu mai tolerează opoziția publică.
Astăzi sunt amendați cetățeni care huiduie un președinte ajuns în funcție impus de un sistem, prin anularea unor alegeri libere. Mâine cine urmează? Cei care critică un ministru? Cei care protestează în stradă? Democrația nu înseamnă aplauze obligatorii pentru conducători, ci dreptul cetățeanului de a-și exprima liber dezacordul.
Statul nu trebuie să devină arbitru al opiniilor. Rolul autorităților este să protejeze drepturile fundamentale, nu să le pedepsească atunci când sunt incomode pentru cei aflați în funcție. Libertatea de exprimare nu este un moft și nu poate fi selectivă. Ea se aplică mai ales discursului critic, altfel nu mai este libertate, ci propagandă tolerată.
Amenzile aplicate cetățenilor care l-au huiduit pe Nicușor Dan ridică o problemă gravă de constituționalitate și de sănătate democratică. Nu discutăm despre politețe publică, ci despre un drept fundamental garantat de art. 30 din Constituția României: libertatea de exprimare.
Stimati colegi, ne mai raportăm la Constituția României, sau nu?
Libertatea de exprimare nu protejează doar discursul convenabil sau elogios. Ea există tocmai pentru a apăra critica, dezacordul și manifestările de nemulțumire față de putere. În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a stabilit clar că libertatea de exprimare se aplică inclusiv ideilor care „șochează, ofensează sau deranjează”. O democrație autentică nu sancționează emoția politică a cetățenilor — o tolerează și o integrează. Ea există tocmai pentru a apăra critica, dezacordul și manifestările de nemulțumire față de putere. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit încă din cauza Handyside contra Regatului Unit, din 1976, că libertatea de exprimare se aplică „nu numai informațiilor sau ideilor primite favorabil sau considerate inofensive ori indiferente, ci și acelora care ofensează, șochează sau deranjează statul sau o parte a populației”. Aceasta este cerința pluralismului, toleranței și spiritului deschis fără de care nu există societate democratică.
În plus, în cauza Lingens contra Austriei din 1986, Curtea a subliniat că limitele criticii admisibile sunt mai largi în privința oamenilor politici decât a simplilor particulari, deoarece politicienii „se expun inevitabil și conștient unui control atent al faptelor și gesturilor lor, atât din partea jurnaliștilor, cât și a cetățenilor, și trebuie să manifeste un grad sporit de toleranță”.
Sancționarea administrativă a unor cetățeni pentru huiduieli reprezintă o formă de intimidare civică și un abuz de putere. Autoritățile publice nu au competența morală și nici mandatul constituțional de a transforma nemulțumirea politică într-o contravenție. Funcția publică presupune expunere la critică. Cine nu o acceptă, nu are ce căuta în viața publică.
Mai grav, astfel de sancțiuni creează un precedent periculos: folosirea aparatului coercitiv al statului pentru a disciplina reacția cetățenilor. Astăzi se amendează huiduieli. Mâine se vor amenda opinii. Iar poimâine se va amenda „tăcerea neconvenabilă”. Aceasta nu este ordinea constituțională prevăzută de legea fundamentală, ci o deriva autoritară mascată în birocrație.
Statul român are obligația de a proteja libertatea de exprimare, nu de a o restrânge arbitrar. Orice limitare trebuie să fie strict necesară într-o societate democratică, proporțională și justificată de un interes public real. A pedepsi huiduiala nu îndeplinește niciunul dintre aceste criterii.
Așa cum am mai declarat, la 24 Ianuarie 2026 Românii de la Iași și de la Focșani nu au insultat Imnul Național și Unirea Principatelor de la 24 Ianuarie 1859. Au huiduit impostura căreia i se intonează Imnul Național. Iar amenzile aplicate nu vor reduce nemulțumirea Poporului Român, ci o vor amplifica. Sistemul care l-a impus pe Nicușor să ia aminte că, atunci când puterea ajunge să se teamă de fluierături, înseamnă că și-a pierdut complet legitimitatea.
Onorat auditoriu,
În calitate de senator al României, de la această tribună, solicit autorităților să reanalizeze aceste sancțiuni și să respecte spiritul Constituției. România nu trebuie să alunece spre o cultură a fricii, în care cetățenii sunt intimidați să tacă. O democrație matură suportă critica, chiar și atunci când este dură.
De asemenea, solicit revocarea acestor sancțiuni și clarificarea cadrului legal pentru a preveni repetarea unor asemenea excese. Puterea nu trebuie protejată de cetățeni. Cetățenii trebuie protejați de abuzurile puterii. Aceasta este esența statului de drept.
Comments are closed