Adresată: Domnului Alexandru ROGOBETE, Ministrul Sănătății
De către Domnul senator: Ștefan GEAMĂNU
Circumscripția electorală: Nr. 43 pentru românii cu domiciliul în afara granițelor
Grupul Parlamentar: A.U.R.
Obiectul Întrebării– Paradoxul sănătății în România: oamenii se simt bine în sondaje, însă suferă masiv de boli cronice ignorate de sistem
Stimate Domnule Ministru,
Vă adresez această întrebare într-un moment în care cifrele oficiale par să descrie două Românii fundamental diferite: una a percepției subiective, unde românii declară un optimism , cealaltă a unei realități medicale crude, în care sistemul de sănătate condus de dumneavoastră eșuează lamentabil în a preveni decesele evitabile.
Un studiu recent, extrem de alarmant, realizat de Bucharest Center for Economy and Society (BCES), scoate la iveală o discrepanță uriașă între cum se simt cetățenii și ce spun, de fapt, indicatorii medicali. În timp ce peste 31% dintre români declară că se simt „foarte bine”, datele statistice ne arată o radiografie a dezastrului. Mai exact:
- Mortalitatea în creștere: Între 2008 și 2023, mortalitatea cauzată de principalele boli cronice (cardiovasculare, diabet, respiratorii) a crescut cu 10%, ajungând la 818 decese la 100.000 de locuitori.
- Eșecul în patologiile respiratorii și diabet: Rata mortalității în bolile respiratorii s-a dublat în ultimii 15 ani, iar decesele asociate diabetului au crescut cu peste 50%.
- Colapsul medicinei primare: Românii merg tot mai rar la medicul de familie. Media pacienților care revin anual la control a scăzut de la 1.949 (în 2008) la doar 1.512 (în 2024). Mai puține controale înseamnă diagnostice tardive și, în final, decese care puteau fi prevenite.
- Hăul financiar: Costul anual pentru doar cinci boli cronice majore depășește 10 miliarde de euro, o sumă colosală care ar putea fi redusă masiv prin prevenție reală, nu doar pe hârtie.
- Calitatea vieții: Un român trăiește, în medie, cu 10 ani mai puțină „viață sănătoasă” decât un italian. Ne oprim la vârsta de 59 de ani, moment după care încep problemele majore de sănătate.
Domnule Ministru, din păcate, optimismul românilor nu este un succes al ministerului dumneavoastră, ci o dovadă a lipsei de educație sanitară și a resemnării. Oamenii se declară „bine” pentru că nu mai au termen de comparație sau pentru că au încetat să mai spere la un diagnostic timpuriu.
În acest context, vă solicit să îmi răspundeți la următoarele întrebări:
1. Având în vedere că datele BCES indică o dublare a mortalității respiratorii și o creștere masivă a deceselor prin diabet, ce programe naționale de screening funcționale ați implementat în ultimul an care să vizeze exact aceste patologii?
2. Cum explicați scăderea dramatică a prezentării la medicul de familie în ultimul deceniu? Ce măsuri concrete ați luat pentru a debirocratiza medicina primară și pentru a încuraja românii să facă controale anuale preventiv?
3. Cum răspunde Ministerul Sănătății la faptul că un cetățean român pierde 10 ani de „viață sănătoasă” în comparație cu un cetățean din Vestul Europei? Există o strategie națională pe termen lung pentru a ridica acest prag de la 59 de ani?
4. Având în vedere „analfabetismul funcțional în sănătate” (oamenii se simt bine, deși sunt bolnavi), ce campanii de informare publică ați desfășurat pentru a educa populația cu privire la pericolele „ucigașilor tăcuți” (hipertensiune, diabet zaharat)?
Comments are closed