Adresată: Domnului Alexandru ROGOBETE, ministru al Sănătății
De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru Sănătate
Circumscripția electorală: nr. 26, Maramureș
Obiectul întrebării: Comunicarea publică defectuoasă, în cheie alarmistă, a Ministerului Sănătății în cazul incidentului aviatic de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni din 22 februarie 2026.
Domnule ministru,
Agențiile de știri din România au dat publicității informații și reacții consistente în legătură cu modul defectuos, disproporționat și alarmist în care Ministerul Sănătății, la 22 februarie 2026, a comunicat un incident aviatic petrecut pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni, în care o aeronavă comercială a revenit la sol ca urmare a activării unui senzor tehnic de presurizare.
Potrivit relatărilor din presă, Ministerul Sănătății a anunțat, printr-o postare pe rețelele sociale, activarea „celulei de criză” și mobilizarea unui număr de spitale din Capitală și din împrejurimi: Serviciul de Ambulanțǎ București-Ilfov, Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, Spitalul Universitar de Urgență „Elias”, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”.
Criticii au arătat că această comunicare precipitată, prin care s-a dorit scoaterea în evidență a activității Ministerului, a generat panică în rândul populației, întrucât nu a existat inițial confirmarea unui incident medical real, ci doar activarea unui senzor tehnic la bordul aeronavei în zbor.
De asemenea, companii aeriene membre ale Asociației Companiilor Aeriene Românești au apreciat public că postările de tip „breaking news”, prin care se enumerau serviciile medicale mobilizate, pot induce impresia unui dezastru iminent, poziție calificată drept „inacceptabilă” în condițiile în care incidentul tehnic a fost unul standard de siguranță, gestionat conform procedurilor aeronautice.
Având în vedere impactul major al comunicării instituționale asupra opiniei publice, precum și necesitatea unei coordonări riguroase între autoritățile statului în situații de urgență sau potențial risc, vă rog respectuos să îmi comunicați:
1.Care au fost motivele concrete pentru care Ministerul Sănătății a decis comunicarea publică imediată, prin intermediul rețelelor sociale, a implicării „celulei de criză” și a mobilizării unor unități sanitare, înainte de existența unor informații oficiale certe privind natura și gravitatea situației de la bordul aeronavei.
2.Care este justificarea instituțională și legală a implicării directe a Ministerului Sănătății în comunicarea unui incident ce ține, în principal, de domeniul siguranței aeronautice, competență aflată în responsabilitatea autorităților specializate în aviație civilă.
3.Dacă Ministerul Sănătății a fost sesizat oficial sau solicitat de către alte autorități ale statului, cu atribuții în domeniul aeronautic, pentru crearea „celulei de criză” cu mobilizarea unor mari unități sanitare și comunicarea precipitată/alarmistă pe rețelele de socializare.
4.Considerați că modalitatea de prezentare publică a acestor informații a respectat principiile comunicării responsabile în situații de criză, astfel încât să evite generarea unei stări de alarmă nejustificate în rândul populației.
5.Ce măsuri aveți în vedere pentru revizuirea și clarificarea procedurilor interne de comunicare publică în situații de urgență potențială, astfel încât Ministerul Sănătății să acționeze coordonat cu celelalte instituții competente și să asigure o informare echilibrată, verificată și proporțională cu realitatea faptică.
6.Dacă a fost sau nu realizată o evaluare internă a modului în care a fost gestionată această comunicare publică și, în caz afirmativ, care sunt concluziile și eventualele măsuri dispuse.
Comments are closed