Silegeanu Cătălin – Interpelare – Evoluția cheltuielilor cu dobânzile și ipotezele de finanțare utilizate în bugetul de stat pentru perioada 2026–2028

Către: Domnul ALEXANDRU NAZARE, Ministrul Finanțelor Publice

De la: Cătălin Silegeanu, senator AUR – Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul interpelării: Evoluția cheltuielilor cu dobânzile și ipotezele de finanțare utilizate în bugetul de stat pentru perioada 2026–2028

Stimate domnule Ministru,

În anul bugetar curent, finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice se realizează într-un context caracterizat de randamente ridicate ale titlurilor de stat în lei, de creșterea accelerată a cheltuielilor cu dobânzile și de un necesar brut de finanțare situat peste 13% din produsul intern brut. Conform datelor publice ale Ministerului Finanțelor și Băncii Naționale a României, emisiunile recente de obligațiuni au fost adjudecate la randamente de peste 6% pentru maturități medii și peste 6,4% pentru maturități lungi, niveluri care se proiectează deja într-o cheltuială anuală cu dobânzile estimată la peste 50 de miliarde de lei.

În paralel, structura datoriei publice indică un volum semnificativ de scadențe concentrate în următorii ani, cu obligații de refinanțare care se apropie de 30 de miliarde de euro într-un singur exercițiu bugetar, la care se adaugă un deficit bugetar menținut la cote ridicate.

Având în vedere aceste date, vă solicit următoarele clarificări:

1. Care este scenariul de lucru al Ministerului Finanțelor privind evoluția cheltuielilor cu dobânzile în perioada 2026–2028, în condițiile menținerii randamentelor actuale la titlurile de stat și ale volumului ridicat de refinanțare, și ce ipoteză de dobândă medie este utilizată în construcția bugetului?
2. Ce nivel maxim al necesarului brut de finanțare considerați sustenabil pentru România, exprimat ca procent din PIB, fără a afecta accesul la finanțare și costurile viitoare, și care este mecanismul concret prin care intenționați să coborâți sub acest prag?
3. În ce măsură strategia actuală de finanțare a bugetului ține cont de efectul de crowding-out asupra economiei reale, respectiv de absorbția lichidității de către stat prin titluri de stat cu randamente ridicate, și ce evaluare ați realizat privind impactul asupra creditării sectorului privat?