Adresată:
Doamnei Diana-Anda BUZOIANU, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor,
Domnului Marian TUDOR, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” – Tulcea (INCDDD)
De către: Deputat Silviu-Octavian GURLUI
Circumscripția electorală: nr. 24 Iași
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.02.2026
Obiectul întrebării: Fundamentarea științifică a impactului cormoranului mare (Phalacrocorax carbo) asupra resursei piscicole din România și recomandări de management ecologic
Stimată doamnă ministru,
Stimate Domnule Director General,
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” reprezintă una dintre principalele autorități științifice naționale în ceea ce privește studiul ecosistemelor acvatice și al biodiversității asociate acestora. În contextul disputelor tot mai intense legate de impactul cormoranilor asupra fondului piscicol, este esențial ca orice politică publică să fie susținută de date științifice riguroase, nu de percepții sau reacții emoționale.
Având în vedere rolul strategic al INCDDD, vă solicit următoarele informații:
1. Ce studii, rapoarte sau proiecte de cercetare a realizat INCDDD în ultimii 10 ani privind:
- populația de cormoran mare din România,
- comportamentul alimentar,
- consumul mediu zilnic de pește per individ,
- impactul asupra speciilor piscicole comerciale și protejate?
2. Există estimări științifice privind cantitatea totală de pește consumată anual de populația de cormorani din România și, separat, din Delta Dunării? Dacă da, vă rog să indicați intervalele de variație și gradul de incertitudine al acestor estimări.
3. În ce măsură se poate vorbi, din punct de vedere științific, despre: – un dezechilibru ecologic produs de suprapopularea cormoranilor, sau despre o adaptare naturală a ecosistemului, chiar dacă aceasta generează pierderi economice în piscicultură?
4. Care sunt, din perspectiva INCDDD, criteriile științifice care ar justifica utilizarea derogărilor prevăzute de Directiva Păsări 2009/147/CE în cazul cormoranului mare?
5. Ce metode non-letale sunt considerate eficiente din punct de vedere științific pentru limitarea impactului cormoranilor asupra resursei piscicole (excludere fizică, management de habitat, speriere controlată, redistribuirea hranei, managementul coloniilor etc.)?
6. Considerați necesară elaborarea unui Program Național de Monitorizare și Management al Cormoranului Mare, cu coordonare interinstituțională (MMAP, MADR, ARBDD, ANPA, INCDDD)? Dacă da, ce elemente ar trebui să conțină acesta din punct de vedere științific?
7. Este INCDDD dispus să participe la realizarea unui raport național anual privind: dinamica populației de cormorani, impactul asupra resursei piscicole, eficiența măsurilor de management aplicate?
Consider că poziția INCDDD este de maximă importanță pentru calmarea tensiunilor sociale și pentru orientarea deciziilor politice într-o direcție rațională, bazată pe date, modele ecologice și bune practici europene.
Această interpelare urmărește să transforme o controversă publică într-o politică națională de mediu și piscicultură construită pe fundament științific solid.
Vă rog să transmiteți răspunsul în termenul legal, în scris și în format electronic editabil.
Comments are closed