Consider că România traversează una dintre cele mai periculoase etape ale politicii sale economice din ultimele decenii, iar acest lucru nu se datorează unui context internațional inevitabil, ci unui șir de decizii politice greșite, lipsite de viziune și de responsabilitate: țara noastră s-a îndatorat masiv, într-un ritm accelerat, fără ca această datorie să se transforme în dezvoltare reală, în infrastructură modernă sau în servicii publice capabile să reducă inegalitățile sociale.
Astăzi, românii sunt puși în fața unei realități dure: miliarde de euro sunt direcționate anual către plata dobânzilor, în timp ce spitalele rămân subfinanțate, infrastructura rutieră și feroviară este fragmentată, iar statul nu reușește să ofere un minimum de siguranță socială. În loc să vedem investiții care să schimbe structural economia, vedem cum datoria publică devine o povară transmisă de la o generație la alta, fără rezultate vizibile pentru societate.
Din punctul meu de vedere, acesta este semnul clar al unui eșec de guvernare. Împrumuturile au fost folosite pentru a susține cheltuieli curente, pentru a acoperi lipsa de reforme și pentru a menține un model administrativ ineficient. Guvernele au preferat soluții facile, amânând deciziile dificile și transferând costurile către cetățeni și către viitor.
Apreciez că efectele acestei politici sunt resimțite direct de românii care muncesc, de pensionari și de familiile cu venituri modeste – ei plătesc, astăzi, prețul unei guvernări care a ales datoria în locul responsabilității, improvizația în locul planificării și consumul pe termen scurt în locul investițiilor care să producă valoare durabilă.
În calitate de parlamentar al opoziției conservatoare, consider că este momentul unei schimbări de direcție. România are nevoie de o politică fiscală predictibilă, de o utilizare riguroasă a împrumuturilor și de orientarea resurselor publice către investiții care să lase ceva în urmă: spitale funcționale, infrastructură de transport modernă, capacități de producție și servicii publice eficiente. Fără această schimbare, vom continua să plătim dobânzi, nu dezvoltare, și să vorbim despre viitor, în timp ce îl ipotecăm!
Responsabilitatea politică nu mai poate fi evitată! Românii au dreptul să știe cine a decis această cale și cine răspunde pentru faptul că datoria a crescut, iar rezultatele lipsesc. Din punctul meu de vedere, adevărata reformă începe cu asumarea acestui eșec și cu renunțarea la guvernarea pe datorie!
Comments are closed