Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, trage un semnal de alarmă, după ce România a înregistrat, pentru al doilea an la rând, cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, în urma măsurilor de austeritate ale Guvernului Bolojan. Senatorul subliniază că actuala coaliție se folosește de inflație pentru a masca criza datoriei publice din PIB, chiar dacă prețul plătit este scăderea nivelului de trai pentru milioane de români și prăbușirea investițiilor.
„România are, de departe cea mai mare inflație anuală din UE, pentru al doilea an consecutiv: 8,6%, mai mult decât dublul inflației următorului clasat, Slovacia (4,1%).
Inflația reprezintă modalitatea pe care guvernul a ales-o pentru a ieși din criza datoriilor, pe care tot el a provocat-o, împrumutându-se cu sume colosale, la dobânzi uriașe. Cum a produs guvernul inflație? Simplu, prin două mecanisme: a crescut taxele, în primul rând pe consum (TVA și accize) și astfel au crescut toate prețurile și a mai crescut masiv prețurile produselor energetice, ceea ce a determinat o scumpire la fel de mare a tuturor bunurilor.
Practic, creditorii și agențiile de rating urmăresc un indicator care se numește „ponderea datoriei publice în PIB”, adică raportul dintre datoria publică și PIB nominal. Datoria publică este la numărător și crește, de la an la an, cu deficitul bugetar, care se traduce în noi împrumuturi. Guvernul nu vrea să umble la numărător, la datoria publică și atunci umblă la numitor, la PIB-ul nominal. Numitorul, PIB-ul crește într-un ritm care este dat de inflație și de creșterea economică. La noi, în ultimii doi ani inflația a fost foarte mare și creșterea economică foarte mică (sub 1%). Deci, rețeta guvernului este foarte simplă: inflație mai mare decât deficitul bugetar și gata: ponderea datoriei publice în PIB se menține. Ba chiar ar fi putut să scadă dacă aveam și creștere economică.
De ce a crescut, totuși, ponderea datoriei publice în PIB? Din motive simple: guvernul se împrumută de sume mult mai mari decât cele necesare pentru compensarea deficitului bugetar. Sau cheltuielile reale sunt altele decât cele declarate oficial. Sau, PIB-ul nominal nu crește, de fapt, în ritmul inflației, pentru că inflația inhibă consumul. Mai corect spus, o combinație din toți acești factori.
Evident că inflația mare scade atât nivelul de trai al populației, cât și puterea de a investi a antreprenorilor.
Cu alte cuvinte, politica economică guvernamentală poate fi sintetizată astfel: inflație mare = mai mulți bani pentru guvern și mai puțini bani „reali” pentru populație și companii. Guvernul, oameni buni, se salvează pe el, dar îngroapă economia”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Comments are closed