Adresată:
Doamnei Mirela CĂLUGĂREANU, Președinte Curtea de Conturi a României
Membrii Plenului Curții de Conturi a României
De către: Deputat Florin-Cornel POPOVICI
Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 12.01.2026
Obiectul întrebării: Solicitare demarare urgentă audit de conformitate național privind activitatea medicilor din sistemul public în clinici private și valorificarea sistematică a datelor fiscale ANAF
Stimată Doamnă Președinte,
În temeiul art. 64 din Constituția României, al art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, precum și al art. 202, 203, 212 și 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României și calitatea de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, vă adresez prezenta interpelare cu caracter de URGENȚĂ MAXIMĂ, având în vedere gravitatea extremă a situației constatate, dimensiunea sa națională și, nu în ultimul rând, atitudinea inacceptabilă de tergiversare și inducere în eroare a Parlamentului României, demonstrată de conducerea Curții de Conturi în perioada 2023-2025.
I. ÎNCĂLCAREA OBLIGAȚIILOR CONSTITUȚIONALE ALE CURȚII DE CONTURI
1. Prin interpelarile nr. 642A/25.03.2025, nr. 1721A/09.07.2025 și nr. 2915A/04.11.2025, am atras atenția Curții de Conturi asupra unei situații de o gravitate absolut excepțională identificate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brânzeu” din Timișoara: medici angajați cu normă întreagă în sistemul public care prestează servicii medicale în clinici private în timpul programului de lucru din spitalele publice, conform datelor oficiale și irefutabile transmise de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
2. Răspunsurile formulate de Curtea de Conturi prin adresele nr. 25167/23.04.2025 și nr. 49896/14.10.2025, semnate de domnii Mihai Busuioc și respectiv de Dumneavoastră, au fost deliberat evazive, trunchiate și au omis în mod intenționat elementele esențiale ale probelor transmise de ANAF, inducând astfel în eroare Parlamentul României – instituția sub controlul căreia vă aflați conform art. 140 alin. (3) din Constituție.
3. În mod specific și fără echivoc, răspunsurile Curții de Conturi au omis:
a) Faptul că tabelele anexate proceselor-verbale ANAF (nr. 64/20.07.2023 și nr. 80/20.07.2023) conțineau date precise și verificabile: ore exacte (08:00-12:30), zile calendaristice, nume de pacienți, demonstrând realizarea efectivă și fiscalizată a intervențiilor medicale în sistemul privat;
b) Suprapunerea orară integrală și incontestabilă peste programul de lucru legal din cadrul spitalului public (07:00-14:00 sau 08:00-15:00), ceea ce constituie imposibilitate fizică de a presta simultan ambele activități;
c) Natura fiscalizată, documentată și reală a activității medicale prestate în sistemul privat în timpul programului public, confirmată de organele fiscale ale statului român;
d) Încălcarea flagrantă, gravă și repetată a prevederilor legale privind incompatibilitatea și conflictul de interese, precum și utilizarea abuzivă a fondurilor publice prin plata salariilor pentru ore de lucru efectiv prestate în sistemul privat.
4. Mai grav decât atât, Curtea de Conturi, prin președintele Mihai Busuioc, a refuzat deliberat și nejustificat să dea curs solicitării formulate de Camera de Conturi Timiș în august 2023 de introducere în programul de activitate a unui audit de conformitate la Spitalul “Pius Brânzeu” Timișoara. Această tergiversare a durat peste 14 luni, până în octombrie 2024, perioadă în care prejudiciul adus sistemului public s-a acumulat, iar încălcările legii au continuat neîmpiedicat.
5. Ulterior, când misiunea a fost totuși inclusă formal în program (octombrienoiembrie 2024), conducerea Curții de Conturi a refuzat valorificarea efectivă a informațiilor primite de la ANAF, încălcând în mod flagrant și cu bună știință următoarele prevederi legale imperative:
– Prevederile Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi (art. 21, art. 22 lit. a), art. 29 alin. 1);
– Regulamentul Curții de Conturi (art. 30 alin. 5 și art. 31 alin. 1 din Regulamentul publicat în M.O. nr. 12/05.01.2023) care impun revizuirea și valorificarea probelor suplimentare;
– Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit (ISSAI 4000, pct. 7-8) privind obligativitatea valorificării confirmărilor externe ca probe de audit.
6. Această conduită a conducerii Curții de Conturi nu poate fi calificată altfel decât ca o încălcare gravă a atribuțiilor constituționale prevăzute la art. 140 alin. (1) din Constituția României, potrivit căruia „Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectoarelor publice”. Refuzul deliberat de a controla modul de utilizare a fondurilor publice constituie o neîndeplinire gravă a îndatoririlor de serviciu.
7. În acest context, este absolut esențial să se clarifice structura sistemului de spitale de urgență din România și, implicit, responsabilitatea specifică a structurilor Curții de Conturi în controlul acestora. Conform datelor publice disponibile pe site-ul Ministerului Sănătății, din totalul spitalelor de urgență din țară:
– Doar 6 spitale de urgență sunt în subordinea directă a Ministerului Sănătății (spitale clinice universitare de urgență);
– 35 de spitale de urgență sunt în subordinea autorităților publice locale (consilii județene și locale), reprezentând astfel peste 85% din totalul spitalelor de urgență.
8. Având în vedere această structură, se pune întrebarea firească și legitimă: cum a gestionat această situație Curtea de Conturi a României în general și Departamentul VI în particular? Este de notorietate în cadrul Curții de Conturi că Departamentul VI coordonează Camerele de Conturi județene sub aspectul misiunilor de audit desfășurate la nivelul ordonatorilor de credite ai bugetelor locale, departament coordonat de Consilierul de Conturi Sorin Lazăr. Prin urmare, responsabilitatea pentru controlul celor 35 de spitale județene și municipale de urgență revine în mare măsură acestui departament și conducerii sale.
9. În acest context, solicit răspunsuri clare, concrete și verificabile la următoarele întrebări fundamentale:
– Câte misiuni de audit s-au derulat în ultimii 8 ani (2018-2025) la nivelul celor 35 de spitale județene și municipale de urgență, cu tema specifică a utilizării timpului de lucru al personalului medical și a eventualelor incompatibilități?
– Ce rezultate concrete s-au constatat în cadrul acestor misiuni de audit? Au fost identificate situații similare cu cea de la Timișoara în alte spitale județene?
– Au fost avute în vedere aspectele reclamate de presă la nivelul național (cazul Constanța, precum și alte cazuri similare publicate în mass-media) în planificarea și desfășurarea misiunilor de audit la spitalele județene?
– De ce Departamentul VI, prin Consilierul de Conturi Sorin Lazăr, nu a coordonat și nici măcar nu a recomandat Camerelor de Conturi județene să inițieze misiuni de audit cu această tematică, având în vedere semnalele repetate din presă și informațiile publice disponibile?
10. Aceste întrebări devin cu atât mai presante cu cât se constată o obtinație aproape religioasă cu care conducerea Curții de Conturi, în persoana președintelui Mihai Busuioc, și conducerea Departamentului VI s-au opus derulării acestei tematici de către Camera de Conturi a județului Timiș, care pare a fi singura cameră județeană din întreaga țară care a avut în vedere și a investigat activ acest aspect fundamental al utilizării fondurilor publice în sistemul sanitar. Această situație ridică semne de întrebare majore cu privire la:
– Motivele reale care au stat la baza acestei opoziții sistematice și nejustificate din partea conducerii centrale a Curții de Conturi și a Departamentului VI;
– Existența unei politici instituționale de evitare sau minimalizare a controalelor în sistemul sanitar pe această temă sensibilă;
– Eventuale presiuni externe asupra conducerii Curții de Conturi și a Departamentului VI pentru a nu investiga aceste aspecte;
– Motivele pentru care inițiativa și profesionalismul din Camera de Conturi Timiș au fost descurajate și blocate, în loc să fie recompensate și replicate la nivel național.
11.Solicit imperativ ca răspunsul la prezenta interpelare să includă obligatoriu date statistice complete și verificabile privind:
– Numărul total de misiuni de audit desfășurate la spitalele județene de urgență (2018-2025), defalcat pe ani și pe județe;
– Tematica specifică a acestor misiuni și dacă au inclus verificări privind utilizarea timpului de lucru al personalului medical;
– Constatările și abaterile identificate în cadrul acestor misiuni, inclusiv măsurile dispuse și sancțiunile aplicate;
– Justificarea detaliată a motivelor pentru care Departamentul VI nu a coordonat o abordare sistematică și uniformă a acestei problematici la nivelul tuturor Camerelor de Conturi județene;
– Explicația oficială a atitudinii de opoziție manifestată de conducerea Curții de Conturi și a Departamentului VI față de inițiativa Camera de Conturi Timiș.
12. Un aspect deosebit de grav și care demonstrează lipsa totală de diligenţă și abdicarea de la îndatoririle constituționale îl reprezintă absența oricărei colaborări efective cu Agenția Națională de Integritate (ANI) în ceea ce privește incompatibilitățile și conflictele de interese în sectorul medical public. În acest sens, solicit imperativ răspunsuri complete și verificabile la următoarele întrebări fundamentale:
– Câte solicitări concrete și documentate au fost transmise de Curtea de Conturi a României (atât de la nivel central, cât și de la nivelul camerelor județene) către Agenția Națională de Integritate privind incompatibilitățile și conflictele de interese existente în sectorul medical public, în ultimii 8 ani (2018-2025)? Solicit prezentarea numărului exact, defalcat pe ani, pe structuri (central/județene) și pe spitale verificate.
– Cum au fost soluționate aceste sesizări de către ANI? Câte au condus la constatarea unor incompatibilități sau conflicte de interese? Câte au fost clasate și din ce motive? Solicit prezentarea situației statistice complete și a principalelor concluzii ale ANI.
– Ce finalizare au avut constatările ANI în cuprinsul misiunilor de audit ulterioare derulate de Curtea de Conturi a României, atât la nivel central cât și la nivelul structurilor județene? Au fost valorificate și integrate în rapoartele de audit constatările ANI privind incompatibilitățile? Au fost formulate măsuri concrete pentru remedierea situațiilor identificate de ANI? Au fost recuperate prejudiciile rezultate din plata salariilor în perioadele de incompatibilitate constatate de ANI?
– În cazul în care numărul sesizărilor către ANI este zero sau extrem de redus (ceea ce este extrem de probabil, având în vedere atitudinea generală de pasivitate demonstrată), care sunt motivele pentru care Curtea de Conturi nu a sesizat ANI cu privire la cazurile evidente de incompatibilitate și conflict de interese identificate în sistemul medical public, în special în cazul medicilor care prestează simultan servicii în sistemul privat în timpul programului de lucru public?
13. Este esențial să se înțeleagă că, potrivit art. 140 alin. (1) din Constituția României, Curtea de Conturi are calitatea de apărător al bugetului de stat și al patrimoniului public, fiind investită constituțional cu misiunea de a proteja interesul general și de a asigura utilizarea legală, eficientă și regulată a fondurilor publice. Această misiune nu este opțională, nu este discreționară și nu poate fi eludată prin invocare de pretext de natură birocratică sau procedurală. În exercitarea acestui mandat constituțional, Curtea de Conturi are obligația expresă de a:
– Identifica activ și proactiv toate situațiile de utilizare ilegală, ineficientă sau neregulată a fondurilor publice, inclusiv cele rezultate din incompatibilități și conflicte de interese;
– Sesiza prompt și documentat toate autoritățile competente (ANI, Parchet, DIICOT, DNA, Poliție) cu privire la abaterile constatate care depășesc sfera exclusivă de competență a Curții de Conturi, asigurând astfel un circuit complet al responsabilității juridice;
– Urmări și verifica modul în care autoritățile sesizate au soluționat cazurile transmise, integrând concluziile acestora în rapoartele de audit ulterioare și asigurându-se că prejudiciile sunt recuperate și responsabilii sancționați;
– Informa sistematic și transparent Parlamentul României cu privire la toate abaterile grave constatate și la măsurile dispuse, exercitându-și astfel rolul de gardian al interesului public.
14. În cazul concret al situației din sistemul medical public, neimplicarea activă a conducerii Curții de Conturi în sesizarea ANI, în coordonarea unei acțiuni unitare la nivel național, în valorificarea constatărilor ANI și în informarea corectă a Parlamentului reprezintă o abdicare gravă de la mandatul constituțional de apărător al bugetului de stat. Mai mult, această atitudine
pasivă și de minimalizare a permis perpetuarea și amplificarea prejudiciului adus fondurilor publice pe o perioadă îndelungată, transformând efectiv Curtea de Conturi dintr-un apărător al interesului public într-un facilitator involuntar (sau, mai grav, voluntar) al abuzurilor.
15.Solicit imperativ ca răspunsul la prezenta interpelare să includă angajamentul explicit și sub răspundere personală a conducerii Curții de Conturi că, în cadrul auditului național solicitat:
– Toate cazurile de incompatibilitate și conflict de interese identificate vor fi sesizate imediat și complet documentat către Agenția Națională de Integritate;
– Se va institui un mecanism de urmărire și raportare a soluționării sesizărilor transmise către ANI;
– Concluziile ANI vor fi integrate obligatoriu în rapoartele de audit și se vor dispune măsuri concrete de recuperare a prejudiciilor rezultate din plata salariilor în perioade de incompatibilitate;
– Parlamentul României va fi informat trimestrial cu privire la numărul sesizărilor transmise către ANI, stadiul soluționării acestora și măsurile dispuse.
Întrebarea adresată poate fi citită în integralitate AICI.
Comments are closed