Valeriu Munteanu – Întrebare parlamentară – Situația și consecințele proiectului privind desemnarea a 10% din teritoriul României drept zone de „non-intervenție” (protecție strictă) în cadrul Strategiei Europene pentru Biodiversitate 2030

Adresată:

Doamnei Diana-Anda BUZOIANU, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

De către: Deputat Valeriu MUNTEANU

Circumscripția electorală: nr. 16 Dâmbovița

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 12.11.2025

Obiectul întrebării: Situația și consecințele proiectului privind desemnarea a 10% din teritoriul României drept zone de „non-intervenție” (protecție strictă) în cadrul Strategiei Europene pentru Biodiversitate 2030

Doamnă Ministru,

În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), investiția I3.2 – „Identificarea zonelor potențiale de non-intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine” – prevede elaborarea unui studiu strategic menit să stabilească, până la finalul anului 2025, zonele de protecție strictă care să însumeze aproximativ 10% din suprafața terestră și marină a României.

Această țintă, impusă prin Strategia Europeană pentru Biodiversitate 2030, este una nerealistă și profund disproporționată raportat la structura socio-economică, demografică și culturală a României. Spre deosebire de alte state membre, România are:

•  o populație rurală semnificativă (peste 44%), care trăiește direct din utilizarea durabilă a resurselor naturale (pășunat, agricultură de subzistență, colectarea lemnului de foc, meșteșuguri tradiționale);
• un fond forestier extins, dar gestionat preponderent de comunități și de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, care asigură și o funcție socială și economică, nu doar una ecologică;
• un nivel redus al compensațiilor acordate proprietarilor privați și comunităților locale pentru restricțiile impuse prin desemnarea ariilor protejate (situație dovedită după instituirea rețelei Natura 2000, când România a aplicat principiul protecției fără a aplica principiul „beneficiarul plătește”).

O extindere accelerată a suprafețelor de non-intervenție la 10% din teritoriul național ar produce efecte grave:

• limitarea accesului comunităților la resurse esențiale (lemn de foc, pășuni, terenuri agricole marginale, produse forestiere nelemnoase);
• restrângerea dreptului de proprietate și afectarea economiei rurale, prin imposibilitatea exploatării durabile a pădurilor și terenurilor agricole din zonele vizate;
• reducerea contribuției sectorului forestier la PIB, prin excluderea de la exploatare a unor suprafețe semnificative administrate de Romsilva, cel mai mare operator de pe piața lemnului din România;
• depopularea accelerată a satelor de munte, unde gospodăriile depind de resursele naturale locale pentru subzistență.

În plus, procesul de realizare a studiului se desfășoară netransparent, fără dezbateri publice reale și fără publicarea hărților propunerilor de zonare, deși impactul social, economic și teritorial va fi uriaș. Platforma electronică KLADIA, invocată de minister drept instrument de transparență, nu oferă acces real la datele relevante pentru cetățeni și autoritățile locale.

În acest context, vă solicit, doamnă ministru:

1. Să prezentați stadiul actual al investiției I3.2 din PNRR, inclusiv procentele de execuție fizică și financiară, lista contractanților și calendarul etapelor până la finalizarea studiului;

2. Să transmiteți hărțile și seturile de date geospațiale privind zonele propuse pentru protecție strictă, în format public și deschis, conform obligațiilor de transparență și participare prevăzute în legislația europeană de mediu;

3. Să precizați dacă Ministerul are în vedere mecanisme de compensare pentru proprietarii privați, unitățile administrativ-teritoriale și comunitățile locale care vor fi afectate de interdicțiile de exploatare;

4. Să explicați cum intenționați să corectați dezechilibrele regionale semnalate de experți și ONG-uri (zonele montane din Argeș, Vâlcea, Gorj, Hunedoara propuse excesiv, în timp ce alte regiuni – Mureș, Harghita, Covasna – sunt aproape absente).

5. Să precizați dacă România va solicita o adaptare a țintei de 10%, având în vedere specificul național și impactul socio-economic major.

România nu se poate transforma într-un „muzeu natural” pentru satisfacerea unor obiective statistice impuse de la Bruxelles. Protecția biodiversității este un obiectiv legitim, dar nu poate fi realizată prin interdicții generale care distrug modul tradițional de viață al comunităților rurale.

Solicit ca răspunsul dumneavoastră să fie transmis în scris și prezentat în plenul Camerei Deputaților.