Adresată:
Domnului Alexandru-Florin ROGOBETE, Ministru al Sănătății
De către: Deputat Alexandru BORDIAN (circumscripția nr. 18 Galați)
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 27.10.2025
Obiectul întrebării: Situația tratamentului și sprijinului oferit consumatorilor de droguri în România – capacitatea reală a sistemului medical și nevoia de intervenții urgente
Domnule ministru,
Consumul de droguri, în special în rândul tinerilor, a devenit o urgență de sănătate publică în România. Sistemul medical este din ce în ce mai solicitat, însă mulți consumatori – în special minori – nu reușesc să acceseze servicii reale de sprijin din cauza lipsei de centre, personal specializat și proceduri eficiente.
Numărul limitat al centrelor de tratament, birocrația internării, lipsa terapiilor moderne de substituție și sprijinul inexistent pentru familiile afectate – toate acestea agravează criza și pun presiune asupra comunităților.
Consider că avem nevoie de un sistem care să salveze vieți, nu doar să le contabilizeze statistic. România nu poate lupta eficient împotriva dependenței dacă nu dezvoltă infrastructura medicală necesară și nu susține familiile afectate de acest flagel.
Având în vedere aceste aspecte, vă rog respectuos să îmi comunicați:
1. Care este durata minimă și maximă pentru internarea unui toxicoman, în baza legislației actuale și a ghidurilor de practică medicală? Există diferențieri în funcție de vârstă, tip de substanță sau grad de dependență?
2. Câte centre de tratament și consiliere pentru dependenții de droguri există în România, câte dintre ele sunt funcționale în prezent și care este numărul total de locuri disponibile pentru pacienți?
3. Care este capacitatea reală a sistemului medical românesc de a oferi servicii de detoxifiere și terapie substitutivă (inclusiv metadonă, buprenorfină etc.)? Care sunt județele care nu dispun de astfel de servicii?
4. Ce măsuri concrete sunt în vigoare sau în pregătire pentru sprijinirea familiilor ai căror copii minori consumă substanțe interzise, atât din perspectiva consilierii psihologice, cât și a sprijinului social?
5. Există un plan strategic sau un calendar de implementare pentru crearea unor centre publice de tratament în fiecare județ al țării? Dacă da, care sunt termenele prevăzute și ce resurse sunt alocate?
6. Care sunt cele mai recente date statistice centralizate de Ministerul Sănătății privind incidența hepatitei A, B și C în rândul populației generale, dar și în rândul consumatorilor de droguri? Cum este corelat acest fenomen cu lipsa de acces la tratament sau programe de schimb de seringi?
Orice alte informații relevante pe marginea acestui subiect vor fi binevenite.
Vă rog să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.
Comments are closed