Senatorul AUR Petrișor Peiu atrage atenția asupra realității din spatele cifrelor oficiale: o gaură bugetară de peste 102 miliarde de lei, creșteri de taxe fără investiții vizibile și un aparat de stat tot mai costisitor. În timp ce românii strâng cureaua, clasa politică evită reformele esențiale.
„În legătură cu câteva chestiuni economice aflate la ordinea zilei. Primul dintre ele este cel legat de deficitul bugetar și situația finanțelor țării. La nouă luni, la sfârșitul lunii septembrie, avem 102,5 miliarde de lei deficit bugetar, calculat ca fiind 5,4% din PIB, ceva mai mic decât 5,47% din PIB manifestat anul trecut în primele nouă luni ale anului. Însă atragem atenția că sumele respective și procentajele se referă la așa-numitul deficit bugetar numerar sau cash, cum îl spune coaliția, nu se referă la standardul ESA, cel care este raportat la sfârșitul anului de către Comisia Europeană și care este luat în calcul de către creditori.
Creșterile de impozite și taxe, prima concluzie, și-au produs efectul. Veniturile totale au crescut cu 51 de miliarde de lei, 2,5 puncte procentuale din PIB. Dar, culmea, cheltuielile bugetare au crescut și mai mult, cu 57 de miliarde de lei. Adică degeaba se strâng mai mulți bani la buget prin creșteri de impozite și taxe, din moment ce toate aceste venituri suplimentare sunt cheltuite imediat.
De unde vin veniturile suplimentare? Și asta e important de văzut. Veniturile din impozit pe venit au crescut cu 20% față de anul trecut. Deci iată efectul clar al renunțării la facilitățile fiscale pentru IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 12%. Rata inflației știe toată lumea: e 10%, deci efectul renunțării la regimul microîntreprinderilor pentru cifra de afaceri de peste 250.000 de euro este aproape insesizabil.
Veniturile din TVA au crescut cu 7,7% față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Practic, din TVA, având în vedere inflația de 10%, se strânge mai puțin decât anul trecut, chiar dacă cotele, atât cea standard, cât și cea redusă, de TVA au crescut. Asta înseamnă că avem undeva o restrângere a activității economice.
Veniturile din contribuții au crescut cu 10% față de perioada de anul trecut, adică nu contează că s-au restrâns facilitățile fiscale. Veniturile din accize au crescut cu 11,5%. La fel, pe o inflație de 10%, vorbim de un efect extrem de redus al majorării de accize.
Pe partea de cheltuieli suplimentare, observăm: cheltuielile de personal au crescut cu 7 miliarde de lei, cele pe bunuri și servicii cu 5 miliarde de lei. Pe dobânzi avem 13 miliarde de lei mai mult decât perioada corespunzătoare a anului trecut, adică mai mult decât s-a cheltuit în plus cu personalul și cu bunurile și serviciile. Iar pe asistență socială avem 22 de miliarde de lei mai mult decât anul trecut.
Investițiile au crescut cu 7,5 miliarde de lei, exact creșterea de prețuri din inflație. O creștere de 10%. În termeni reali, practic, nu au crescut investițiile și nici ca procentaj din PIB. Și o să vedeți asta și la sfârșitul perioadei de raportare.
Deci, concluziile: nu avem, ca efect al creșterii de impozite și taxe, o creștere corespunzătoare a colectării pe TVA și pe accize. Deci, undeva, se restrânge economia. Ne așteptăm la o stagnare, dacă nu la o recesiune. Cheltuieli foarte mari pe dobânzi și nu se respectă ceea ce guvernul a promis în partea de investiții. Nu avem o creștere a cheltuielilor cu investițiile.”, a subliniat Petrișor Peiu.
Totodată, parlamentarul AUR a vorbit și despre situația prețurilor la electricitate pentru consumatorii casnici, pe primul semestru din anul 2025.
„Atenție! Înainte de liberalizare, românii plăteau al patrulea cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană. Cel mai scump este în Republica Cehă, apoi avem Italia, Germania, Polonia, și al cincilea – România. Al cincilea preț cel mai mare din Uniunea Europeană, înainte de liberalizare.
O să vedeți, atunci când se va raporta trimestrul 3, undeva în decembrie, că avem astăzi cel mai mare preț pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană.”
Petrișor Peiu a reamintit și una dintre promisiunile ignorate de clasa politică: reducerea la 300 de parlamentari, votată masiv de români și abandonată de cei aleși.
„Există, știți bine, două proiecte pe diverse faze de evoluție. Unul al USR-ului, care a intrat acum în Camera Deputaților, altul, mai vechi, al nostru, care este în Camera Deputaților de 2 ani. Ambele prevăd această cifră de 300 de parlamentari. E adevărat că cel al USR-ului vorbește de 100 de deputați și 200 de senatori. Este probabil o greșeală.
Ideea este că s-a renunțat la proiectul acesta și din partea USR, și al întregii coaliții. Săptămâna trecută am avut un anunț că dânșii vor reducerea doar cu 10% a numărului de parlamentari, ceea ce înseamnă, de la 464 cât avem acum, vreo 415 parlamentari. Ceea ce ne arată că, în continuare, se ocolește acest prag de 300 de parlamentari pe care noi l-am propus și pe care și USR-ul îl propunea până azi, dar înțeleg că au renunțat la această propunere.
Credem că este un semnal grav dat societății, în sensul în care, în perioada în care se cer companiilor și cetățenilor sacrificii financiare, statul nu poate să își sacrifice clasa politică. Iată, nu renunță la ideea de 300 parlamentari, cum nu renunță nici la ideea cu 5 vicepremieri. Este un semnal că nu există solidaritate cu ceea ce poporul trebuie să plătească din partea clasei politice.”, a declarat senatorul AUR Petrișor Peiu.
Comments are closed