Senatorul AUR Petrișor Peiu acuză Guvernul Bolojan și regimul Dan de lipsă totală de viziune. Parlamentarul atrage atenția că, în timp ce banii sunt tocați ineficient în București și ajutoarele către Republica Moldova sunt date în mod netransparent, investițiile strategice care au ridicat județele maghiare rămân ignorate pentru regiunile românești sărace.
„În 2023, produsul intern brut pe locuitor al Uniunii Europene, la standardul puterii de cumpărare, a fost de 38.100 euro. Regiunile irlandeze Dublin (139.500 euro/locuitor) și Sud-Vest (137.300 euro/locuitor) au înregistrat cele mai ridicate valori. Cel mai scăzut nivel s-a consemnat în regiunea franceză de peste mări Mayotte, 10.500 euro/locuitor, urmată de Haskovo (11.000 euro/locuitor) și Silistra (11.100 euro/locuitor) în Bulgaria.
În România, Bucureștiul conduce clasamentul, cu 87.400 euro/locuitor, urmat de județul Cluj, 43.500 euro/locuitor, Timiș 38.000 euro/locuitor, Gorj 36.000 euro/locuitor (efect al activității miniere), Constanța 34.900 euro/locuitor, Brașov 33.300 euro/locuitor și Prahova 32.300 euro/locuitor. La polul opus se situează Vaslui, 12.200 euro/locuitor, precedat de Botoșani 13.000 euro/locuitor, Călărași 15.300 euro/locuitor, Suceava 15.800 euro/locuitor și Vrancea 16.000 euro/locuitor.
Comparativ, capitale din regiune au următoarele valori: Varșovia 74.700 euro/locuitor, Praga 73.500 euro/locuitor, Bratislava 57.500 euro/locuitor, Budapesta 64.100 euro/locuitor, Atena 40.700 euro/locuitor și Sofia 52.400 euro/locuitor. Alte capitale importante: Paris 111.800 euro/locuitor, Madrid 43.100 euro/locuitor, Roma 47.000 euro/locuitor, Berlin 44.300 euro/locuitor.
Priviți aceste date în lumină practică. Bucureștiul generează multă bogăție, dar starea transportului public, calitatea clădirilor publice și organizarea urbană rămân în urma unor capitale precum Madrid, Roma, Berlin, Budapesta sau Praga. Resursele nu sunt folosite corect.
Ce înseamnă perspectiva pe termen lung și gândirea strategică? Câteva exemple concrete. Când Viktor Orbán a decis să investească în județele din România cu populație maghiară majoritară, Covasna și Harghita se aflau printre ultimele cinci județe ca performanță economică. La zece ani distanță, Covasna are un PIB/locuitor de 20.100 euro, iar Harghita 21.000 euro. Sub aceste niveluri s-au situat județe din Moldova: Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Galați, și județe din Muntenia: Buzău, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Dâmbovița, precum și Olt din Oltenia. Mehedinți se situează sub Harghita și la nivel cu Covasna. De asemenea, Satu Mare, Maramureș și Bistrița au rămas sub aceste valori.
Treisprezece județe au rămas, astfel, în urma Harghitei și Covasnei. Printre ele se numără zone la care puțini s-ar fi gândit: Bacău, Galați – port la Dunăre cu un important producător de oțel – Maramureș, Satu Mare, Suceava, Buzău, Olt, Bistrița și Dâmbovița. Aceasta este consecința unei politici active de investiții venite din exterior.
Am propus în Parlament o politică similară pentru Republica Moldova, prin înființarea Fondului Moldova, cu participare publică și privată. Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR a respins proiectul fără să îl analizeze. Ce a funcționat pentru județele populate de secui nu este măcar testat în zonele populate de români din Basarabia. Guvernul Bolojan și regimul Dan preferă să acorde ajutoare netransparente Republicii Moldova, în loc să investească acolo pe termen lung.
În concluzie, investițiile strategice, planificate și transparente schimbă traiectorii economice. Putem reproduce astfel de politici pentru regiuni defavorizate și pentru Republica Moldova. Între timp, resursele concentrate în București nu sunt folosite eficient, iar decalajele regionale persistă”, a declarat senatorul AUR, Petrișor Peiu.
Comments are closed