Adresată:
Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, Ministru al Afacerilor Externe
De către: Deputat Alexandru BORDIAN (circumscripția nr. 18 Galați)
Deputat Tiberiu-Nicolae BOȘUTAR (circumscripția nr. 6 Bistrița-Năsăud)
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 15.10.2025
Obiectul întrebării: Patrimoniul Mitropoliei Basarabiei spoliat de sovietici, între promisiuni politice și discriminare instituțională. Retrocedarea către Mitropolia Basarabiei a clădirii fostului Seminar Teologic din Chișinău – o promisiune neonorată de autoritățile Republicii ex-sovietice Moldova formate în mare parte din membri ai structurilor locale ale Patriarhiei Ruse de la Moscova
Stimată doamnă ministru,
În contextul relațiilor speciale și al parteneriatului strategic dintre România și Republica Moldova, o chestiune de importanță spirituală, culturală și morală rămâne nerezolvată, deși promisiunile politice de la Chișinău au fost ferme și publice: restituirea către Mitropolia Basarabiei a bunurilor ecleziastice confiscate abuziv de regimul sovietic.
Un caz emblematic este cel al clădirii fostului Seminar Teologic din Chișinău, situată astăzi în centrul capitalei Republicii Moldova, care găzduiește Blocul II al Bibliotecii Naționale. Această clădire, care a aparținut de drept Mitropoliei Basarabiei, a fost naționalizată abuziv în urma anexării sovietice din 1940.
În martie 2023, președintele Parlamentului Republicii Moldova, domnul Igor Grosu, în calitate și de lider al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a anunțat public susținerea inițiativei legislative nr. 57 din 6 martie 2023, privind retrocedarea clădirii către Mitropolia Basarabiei, aflată sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române. De precizat în context că domnul Igor Grosu a declarat public, în repetate rânduri, că este credincios al structurilor locale ale Patriarhiei Ruse de la Moscova, în care se simte „confortabil”. Acest fapt în sine este relevant pentru a înțelege exact orientarea geospirituală actuală a statului exsovietic Republica Moldova.
Potrivit comunicatului oficial al Mitropoliei Basarabiei din data de 7 martie 2023, instituția ecleziastică s-a angajat să suporte integral costurile restaurării monumentului istoric și să păstreze destinația culturală și educațională a imobilului, conform tradiției sale spirituale.
Cu toate acestea, evoluțiile ulterioare au arătat o retragere tacită a sprijinului politic din partea formațiunii de guvernământ de la Chișinău. Deputatul PAS (de guvernământ) Virgiliu Pâslariuc a afirmat public că inițiativa nu ar reprezenta o retrocedare, ci doar „un gest de bunăvoință”, iar președintele Igor Grosu a relativizat propriul angajament, calificând acțiunea drept o „excepție” și sugerând construirea unei noi biblioteci moderne. În final, proiectul de lege nr. 57/2023 a fost lăsat să devină caduc, fiind ignorat până la expirarea termenului legal de examinare.
Această atitudine contrastează flagrant cu tratamentul preferențial acordat de autoritățile Republicii Moldova Mitropoliei Chișinăului și a „întregii Moldove”, instituție subordonată canonic Patriarhiei Moscovei, care, potrivit mai multor informații publice, a beneficiat în ultimul an de sprijin financiar de 20 de milioane de lei din fonduri publice. În timp ce Mitropolia Basarabiei – expresie vie a identității spirituale românești și a continuității ecleziastice a Mitropoliei istorice care a funcționat până în 1944 inclusiv – este ignorată, structurile religioase de obediență rusă sunt favorizate de un stat ex-sovietic condus totuși, în mare parte, de cetățeni români.
În acest context, considerăm că Ministerul Afacerilor Externe al României are datoria de a urmări, în limitele competențelor sale diplomatice, respectarea drepturilor patrimoniale și a libertății religioase a Mitropoliei Basarabiei, recunoscută legal în Republica Moldova în urma hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului din 2001, dar care continuă să fie tratată inechitabil.
Această problemă depășește sfera unui simplu litigiu patrimonial. Ea privește restabilirea dreptății istorice și afirmarea identității spirituale românești într-un spațiu care a suferit decenii de ocupație și de rusificare forțată.
Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm respectuos să ne comunicați:
1. Dacă Ministerul Afacerilor Externe urmărește în prezent, prin Ambasada României la Chișinău, stadiul și perspectivele retrocedării bunurilor Mitropoliei Basarabiei, în special clădirea fostului Seminar Teologic din Chișinău (Blocul II al Bibliotecii Naționale).
2. Ce demersuri diplomatice sau consultări oficiale au fost inițiate de către România pe lângă autoritățile Republicii Moldova pentru sprijinirea soluționării acestei chestiuni de drept istoric și moral.
3. Dacă Guvernul României a ridicat în dialogul bilateral cu Chișinăul problema dublului standard aplicat de autoritățile moldovene față de cele două mitropolii ortodoxe din țară și dacă există un mecanism de monitorizare a respectării libertății religioase și a principiului nediscriminării între cultele recunoscute.
4. Dacă România intenționează să includă această chestiune în agenda bilaterală oficială privind protejarea patrimoniului cultural și religios românesc din Republica Moldova, inclusiv în cadrul Comisiei interguvernamentale româno-moldovene pentru integrare europeană.
5. Dacă Ministerul Afacerilor Externe poate oferi sprijin juridic, logistic sau de expertiză Mitropoliei Basarabiei în procesul de documentare și revendicare a proprietăților ecleziastice confiscate în perioada ocupației sovietice.
6. Dacă România, ca stat membru al Uniunii Europene, va sesiza Comisia Europeană și alte organisme europene asupra chestiunii nerezolvate a retrocedării către Mitropolia Basarabiei a bunurilor sale imobiliare spoliate de regimul sovietic de ocupație și deținute în prezent de statul Republica Moldova, care este, în accepția tratatelor internaționale, succesor local și în parte al fostei URSS.
Orice alte informații relevante pe marginea acestui subiect vor fi binevenite. Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris, în termenul legal.
Comments are closed