Duminică, 28 septembrie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. În urma scrutinului, trei partide și două blocuri electorale au intrat în Legislativ, iar un singur partid a obținut majoritatea necesară pentru a forma noul Guvern. Este important de subliniat că jumătate dintre alegătorii acestui partid susțin opțiunea unionistă, adică reunirea cu patria istorică și etnică România. În același timp, un alt partid unionist – Democrația Acasă, condus de domnul Vasile Costiuc – va reprezenta Opoziția democratică la Chișinău.
Ca român basarabean ales în Parlamentul României și ca cetățean al Republicii Moldova, împărtășesc, alături de sute de mii de confrați de peste Prut, așteptări clare de la noua-veche putere de la Chișinău în frunte cu doamna Maia Sandu.
Prima și cea mai importantă direcție vizează decuplarea de Est și integrarea firească cu România – singurul vecin membru al Uniunii Europene. Republica Moldova a ieșit din Uniunea Sovietică în 1991, dar Uniunea Sovietică nu a ieșit încă din Republica Moldova. Este, așadar, momentul ca autoritățile de la Chișinău să facă pași concreți în direcția demantelării moștenirii sovietice pe plan economic, social și politic.
Consider principial necesare următoarele măsuri:
- retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI);
- aplicarea unei lustrații politice autentice;
- declasificarea arhivelor fostelor servicii secrete sovietice (NKVD și KGB);
- derusificarea învățământului public destinat minorităților etnice neruse (ucraineană, găgăuză, bulgară ș.a.);
- eliminarea monumentelor și simbolurilor sovietice și comuniste din spațiul public;
- anularea privilegiilor acordate filialei locale a Bisericii Ortodoxe Ruse și retrocedarea către Mitropolia Basarabiei a bunurilor confiscate de fostul regim;
- integrarea Republicii Moldova în inițiativa de reducere a tarifelor de roaming, la nivelul pieței naționale românești.
Totodată, considerăm vitală refacerea infrastructurii de transport și comunicații cu Uniunea Europeană. Este esențială finanțarea reconstrucției celor 13 poduri peste Prut – frontieră externă a UE –, care au fost distruse sau abandonate (în 1940 existau 22, astăzi funcționează doar 9). La fel de necesară este trecerea căilor ferate din Republica Moldova la ecartamentul european, în locul celui rusesc.
La fel de importantă este unificarea rețelelor energetice. Resursele nerambursabile trebuie să fie orientate către proiectele transfrontaliere de interconectare a sistemelor de transport electric dintre România și Republica Moldova, în special prin realizarea interconexiunilor strategice.
Doamnelor și domnilor, drumul Chișinăului spre Uniunea Europeană trece prin București și doar prin București. Altă cale nu există. Basarabia e România.
Comments are closed