Furtul tezaurului care include coiful de la Coţofeneşti a fost, dintru început, un act de barbarie culturală, un atentat nu doar la adresa patrimoniului României, ci şi la memoria colectivă a întregii Europe.
Când cineva îndrăzneşte să fure o piesă-unicat, veche de peste două milenii, nu vorbim doar despre un delict penal, ci despre o crimă împotriva istoriei şi a identităţii noastre naţionale.
Descoperit în 1929, coiful din aur masiv al geţilor este una dintre cele mai spectaculoase dovezi ale rafinamentului artistic şi religios al strămoşilor noştri.
Scenele de sacrificiu şi simbolurile solare nu sunt simple ornamente, ci mărturii ale unei lumi spirituale complexe, ale unei civilizaţii care a lăsat urme adânci în cultura europeană.
Este ca şi cum cineva ar smulge o pagină din cronica neamului şi ar arunca-o în întunericul pieţei negre.
În secolul XXI, când avem convenţii internaţionale şi mecanisme de protecţie a patrimoniului, astfel de furturi sunt cu atât mai scandaloase. Ele arată lăcomia fără margini a celor care reduc istoria la câteva lingouri de aur. O astfel de mentalitate transformă patrimoniul în pradă şi cultura în monedă de schimb.
Despăgubirea de 5,7 milioane de euro, oricât de semnificativă pare pe hârtie, nu poate vindeca rana lăsată de acest furt. Aurul se plăteşte cu bani, dar memoria şi identitatea nu au preţ. Singura compensaţie reală este recuperarea efectivă a coifului şi readucerea lui în faţa poporului român.
Acest furt trebuie să ne mobilizeze pe toţi: autorităţi, instituţii culturale şi opinie publică. România are datoria să-şi apere patrimoniul cu aceeaşi fermitate cu care îşi apără frontierele.
Se impune:
- pedepsirea exemplară a celor vinovaţi;
- întărirea cooperării internaţionale pentru stoparea traficului de artefacte;
- educarea tinerei generaţii în spiritul respectului faţă de patrimoniu.
Ca preşedinte al Comisiei de Cultură, condamn fără echivoc acest furt care ne-a lovit în inima istoriei. România nu poate accepta ca moştenirea sa geto-dacică să fie batjocorită. Coiful de la Coţofeneşti trebuie să se întoarcă acasă, iar acest episod ruşinos trebuie să ne întărească hotărârea de a apăra fiecare comoară a neamului.
Comments are closed