Stimați colegi, sub guvernarea actuală, România continuă să aibă printre cele mai mici salarii din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat, țara noastră are al doilea cel mai mic salariu minim brut din UE, după Bulgaria. Chiar și cu mici creșteri recente, nivelul de trai al angajaților români rămâne la coada Europei.
Umilința salarială a atins și domeniul educației: anul trecut, peste 150.000 de profesori au declanșat o grevă generală, cerând majorarea cu 25% a salariilor. Școlile au fost închise săptămâni întregi, examene naționale amânate, semn clar al disperării celor care modelează viitorul copiilor noștri. Guvernul a fost forțat să promită în ultimul ceas creșteri și prime, însă numai după ce a împins personalul didactic la proteste masive. Așa arată respectul PSD–PNL pentru intelectuali și angajații din sistemul public esențial.
Cu salarii de mizerie și perspective sumbre acasă, nu e de mirare că românii continuă să plece în străinătate. România mai are abia puțin peste 19 milioane de locuitori, la fel ca în anii ’60, iar circa 6 milioane de români trăiesc astăzi în afara țării – adică aproape un sfert din națiune. Pleacă tinerii, pleacă specialiștii, pleacă muncitorii calificați, toți în căutarea unui trai mai bun. În urma lor, economia autohtonă rămâne fără forță de muncă și depinde de importul de lucrători străini.
Guvernul însuși recunoaște un deficit acut de forță de muncă și a aprobat pentru 2025 un contingent de 100.000 de muncitori din afara UE pe care firmele să-i angajeze. Am ajuns, astfel, într-o situație absurdă: România își exportă cetățenii și importă muncitori pentru că propriii guvernanți nu sunt în stare să le ofere românilor condiții decente de viață și muncă. Aceasta este imaginea reală a “prosperității” promisă de PSD și PNL: sate întregi depopulate, familii despărțite de granițe, părinți lăsați singuri acasă. În locul lor, pe străzi vedem cohortele de bunici cu pensii mizere ce abia își duc traiul de pe o zi pe alta.
Comments are closed