Boris Volosatîi – întrebare către M.A.E. – Cum susține statul român demersurile privind recunoașterea oficială, prin lege, a minorității naționale române din Italia.

Adresată:  Domnului Bogdan AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 17/01/2023

Obiectul întrebării: Cum susține statul român demersurile privind recunoașterea oficială, prin lege, a minorității naționale române din Italia.

Stimate domnule ministru,

Cei peste 1 milion de români din Italia reprezintă cea mai mare comunitate națională din această țară, după populația majoritară italiană. Limba română este a doua limbă vorbită în Italia, după cea italiană.

 Această comunitate a conaționalilor noștri este una istorică, de dinaintea Primului Război Mondial, și s-a consolidat în timp, într-un proces acumulativ, înregistrând valori numerice asccendente, în special după căderea comunismului.

Românii din Italia provin atât din România, cât și din Basarabia, ținutul Herța, Nordul Bucovinei, Nordul Maramureșului, Voievodina și Timoc, dacă ne referim la ramura dacoromână, dar și din Croația și Slovenia, dacă ne referim la ramura istroromână, din Grecia, Albania și Macedonia de Nord, dacă ne referim la ramura aromână, precum și din diverse state în care există populații de altă origine etnică, dar pentru care limba română este maternă (persoane aparținând filonului cultural și lingvistic românesc).

În ultima perioadă românii din Italia au reluat un demers politic mai vechi privind completarea Legii italiene nr. 482/1999[1], act normativ care conține, ca parte integrantă, un ”Regulament privind protecția minorităților lingvistico-istorice”[2] cu o nouă prevedere despre minoritarea națională și lingvistică română.

În prezent, acest regulament, în vigoare din 28 septembrie 2001, vizează 12 minorități linvgistico-istorice, și anume: albaneză, catalană, germană, greacă, slovenă, croată, franceză, fraco-provensală, friulană, reto-romană (ladină), occitană și sardă[3].

În România, minoritatea națională italiană se bucură de recunoaștere oficială, beneficiază de sprijin financiar acordat de statul român de la Bugetul de stat și este reprezentată parlamentar.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Ce acțiuni și demersuri concrete pe linie bilaterală a întreprins statul român (Președinție, Guvern, MAE, misiunea diplomatică la Roma și oficiile consulare române din Italia etc.) în vederea recunoașterii oficiale, prin lege, a minorității naționale și lingvistice române din Republica Italiană.
2. Ce sprijin concret și când anume le-a acordat statul român reprezentanților comunității românești din Italia în vederea obținerii recunoașterii oficiale, prin lege, a minorității naționale și lingvistice române din Republica Italiană.
3. Ce acțiuni și demersuri concrete are în vedere Ministerul Afacerilor Externe în anul 2023 pentru susținerea acestor asemenea demersuri.

[1] LEGGE 15 dicembre 1999, n. 482 Norme in materia di tutela delle minoranze linguistiche storiche.

[2] Regolamento di attuazione della legge 15 dicembre 1999, n. 482, recante norme di tutela delle minoranze linguistiche storiche. (GU Serie Generale n. 213 del 13-09-2001).

[3] ”In  attuazione  dell’art.  6  della Costituzione e in armonia con i principi generali stabiliti dagli  organismi  europei  e  internazionali, la Repubblica tutela  la  lingua e la cultura delle popolazioni albanesi, catalane,  germaniche, greche, slovene e croate e di quelle parlanti il francese, il franco-provenzale, il friulano, il ladino, l’occitano e il sardo”.