Către: Domnul Lucian Nicolae Bode, Ministrul Administrației și Internelor
De la: Dan Tănasă, Deputat AUR, Circumscripția electorală Mureș
Subiectul întrebării: coordonarea și verificarea prefecților cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor acestora privind art. 253, lit. a) și f) din Codul administrativ.
Stimate Domnule Ministru,
După cum cunoașteți prefecții asigură respectarea prevederilor Constituției și legilor țării la nivelul județelor, întreaga activitate desfășurându-se sub îndrumarea și controlul Secretarului de stat pentru relația cu instituțiile prefectului.
Cu toate acestea crește numărul sesizărilor primite de la cetățeni cu privire la faptul că, într-un proces deliberat și coordonat de maghiarizare imagologică a autorităților și a spațiului și domeniului public, autoritățile administrației publice județene și locale din unele zone ale țării încalcă în mod deliberat acte normative precum:
Legea 75/1994 privind arborarea drapelului României și HG 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României prin:
a.1) Arborarea drapelului Ungariei pe domeniul public, pe și în sediile autorităților administrației publice, în alte condiții decât cele legale;
a.2) Refuzul unor primari de a purta eșarfa tricoloră în cazurile și condițiile prevăzute de lege;
a.3) Arborarea așa zisului steag al așa zisului ținut secuiesc (compus în anul 2004 ca steag al așa zisului Consiliul Național Secuiesc) pe – și în – sediile autorităților administrației publice, în alte condiții decât cele legale. Dincolo de utilizarea lui ca simbol al separatismului teritorial pe criterii etnice de către organizațiile extremist-separatiste, dacă îl interpretăm ca simbol al unei minorități etnice atunci acesta va putea fi utilizat în mod liber la manifestările proprii și nu cu caracter permanent pe domeniul public, pe și în sediile autorităților administrației publice.
Codul administrativ și HG 1206/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispozițiilor privitoare la dreptul cetățenilor aparținând unei minorități naționale de a folosi limba maternă în administrația publică locală, cuprinse în Legea administrației publice locale nr. 215/2001 prin:
b.1) amplasarea de inscripții publice exclusiv în limba maghiară;
b.2) amplasarea denumirii instituțiilor și autorităților publice cu nesocotirea caracterului de limbă oficială a limbii române, prin inversarea ordinii de inscripționare cu limba maternă a persoanelor aparținând minorității maghiare sau secuiești;
b.3.) amplasarea inscripțiilor cu denumirea de străzi cu nesocotirea caracterului de limbă oficială a limbii române, prin inversarea ordinii de inscripționare cu limba maternă a persoanelor aparținând minorității maghiare sau secuiești;
b.4.) amplasarea de denumiri străine de administrația publică românească, după modelul din statul ungar, pe frontispiciul central al sediului autorităților administrației publice locale: Megyehaza (trad. casa județului), Varoshaza (trad. casa orașului), Kozseghaza (trad.casa comunei);
b.5.) traducerea eronată, în vederea inscripționării bilingve a tăblițelor cu denumirea autorităților administrației publice județene și locale, prin utilizarea terminologiei statului maghiar de denumire a autorităților administrației publice pe aceste tăblițe respectiv Megyehaza în loc de Megye tanacsa (trad. Consiliul județean) Varoshaza în loc de Varosi tanacs (trad. consiliul local _______ (pentru orașe)), Kozseghaza în loc de Helyi tanacs (trad. consiliul local _______ (pentru comune)), ori utilizarea acestor denumiri ale statului maghiar în loc Polgarmersteri hivatal traducerea corectă a denumirii de primărie;
b.6.) utilizarea de modele de tablă cu denumirea autorității publice conform modelului tablelor din statul maghiar, singure sau dublând (nelegal) tablele confecționate conform standardelor legale românești;
b.7) utilizarea limbii maghiare în antetul actele oficiale redactate în limba română, prin traducerea și utilizarea nelegală a denumirii autorității și localității respective. Potrivit legislației în vigoare actele oficiale se redactează în limba română și doar actele cu caracter individual, ori la cerere răspunsurile, se comunică ca traducere alături de actul oficial redactat în limba oficială;
b.8) utilizarea ca adresă de internet a paginilor oficiale a traducerii în limba maghiară a denumirii autorității locale. De exemplu: ozsdola.ro pentru primăria comunei Ojdula județul Covasna. Fapta nu constituie doar o încălcare a legislației ci și o faptă de discriminare pentru cetățenii români de naționalitate română sau aparținând altor minorități. În timp ce adresa în limba oficială română poate fi uzitată de orice cetățean, adresa în limba maghiară este uzuală doar persoanelor aparținând minorității maghiare;
b.9) redactarea și difuzarea din bani publici a unor publicații locale exclusiv în limba maghiară sau fără a avea un conținut similar în limba română;
b.10) condiționarea ocupării de locuri de muncă și participării la concursuri de ocupare a acestora, funcții publice sau contractuale, care nu au relații cu publicul de cunoașterea limbii maghiare;
c) Constituția României și Codul administrativ prin redactarea paginilor de internet în limba maghiară, pentru varianta în limba română trebuind ca utilizatorul să selecteze limba română prin apăsarea butonului cu steagul României, amplasat după drapelul Ungariei pe pagina principală.
Arătăm în continuare faptul că, alături de generoasa legislația românească, încălcată după cum am arătat, Carta Europeană a limbilor regionale și minoritate prevede explicit și imperativ că protecția şi încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi al necesității de a le însuși.
Arătăm în continuare faptul că la sesizarea unor organizații civice faptele nelegale de mai sus au fost sancționate unitar de instanțele de judecată și de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Doar Asociația Civică pentru Demnitate în Europa vă poate pune la dispoziție sute de hotărâri judecătorești și hotărâri CNCD.
Constatăm însă că în fața acestui fenomen neeuropean, neconstituțional și antistatal, care tinde să afecteze de facto ordinea constituțională, prefecții, ca reprezentanți ai statului și guvernului în teritoriu, responsabili de asigurarea legalității, au un comportament pasiv prin neexercitarea atribuțiilor constituționale de verificare a legalității și asigurare a respectării Constituției și legislației în vigoare.
Având în vedere gravitatea acestor fapte vă interpelăm domnule ministru cu rugămintea de a ne comunica:
1) Dacă intenționați să verificați și să evaluați activitatea profesională a prefecților în raport domeniul prezentat,
2) Dacă intenționați să realizați o tematică unitară de control și îndrumare a prefecților cu privire la acest fenomen ce aduce atingere securității naționale, ca parte a complexului demers de cosuveranizare a Transilvaniei de către statul maghiar,
3) Ce măsuri punctuale ați dispus față de următoarele situații (exemplificative) concrete:
-Table cu denumirea comunei Budila, județul Brașov, în care inscripția cu denumirea în limba română au fost vandalizate;
-Table cu denumirea în limba maghiară ale comunelor Valea Marea, Dobârlău (și comune aparținătoare), județul Covasna amplasate de Consiliul județean Covasna, în localitățile pur românești ale județului;
-Tablă pe modelul Ungariei, cu steagul ținutului secuiesc, amplasată la sediul Consiliului Local al comunei Zetea, județul Harghita;
-Table cu denumirile de străzi exclusiv în limba maghiară în Unități Administrativ-Teritoriale unde nu este nomenclator stradal adoptat ori nomenclatorul nu prevede denumirea în limba română precum în comuna Corund, jud. Harghita.
Nu există răspunsuri