Raisa Enachi – declarație de presă – PNRR-ul folosit în scop electoral.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) aduce României o sumă totală de aproximativ 30 de miliarde de euro.

România a semnat PNRR în septembrie 2021. Acest lucru face posibilă depunerea primei cereri de plată, care va oferi României aproximativ 3 miliarde de euro sub formă de grant şi împrumut.

Datorită PNRR, sau Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România are şansa de a primi şi de a cheltui miliarde de euro de la UE pentru redresare şi rezilienţă. Aşa cum au făcut-o şi în anii precedenţi, solicitarea României către Bruxelles cu privire la nevoile şi sumele necesare expune refuzul Guvernului de a recunoaşte nevoile şi cerinţele economice şi sociale ale populaţiei.

Aceste resurse semnificative pot fi folosite pentru a finanţa proiecte din cadrul PNRR şi pot avea o influenţă asupra unui număr mare de sectoare cruciale pentru România. Este un efort instituţional care trebuie adaptat corect pentru a oferi rezultate tangibile în beneficiul cetăţenilor.

Politicienii români, indiferent de partid, vor să demonstreze că sunt profesionişti şi să atragă fonduri europene sub presiunea autoimpusă de alegerile din 2024. Chiar dacă abia se pregătesc să depună cereri de finanţare, mulţi dintre aceştia declară deja sume din PNRR precum s-ar afla, deja, în conturile instituţiilor pe care le conduc.

Multe proiecte sunt scrise pe genunchi, iar aprobările par a fi doar o formalitate, ceea ce este total fals, aprobarea fondurilor nefiind un proces de anduranţă, ci nu proces formalist, precum anunţă membrii coaliţiei de la guvernare.

Spre deosebire de vecinii săi, România nu a identificat încă o strategie clară pentru dezvoltarea unei infrastructuri rutiere naţionale în concordanţă cu statutul său de ţară europeană care, din punct de vedere comercial, ar trebui să fie un teritoriu de legătură cu întreg spaţiul comercial european.

S-a promis că se va renegocia PNRR-ul. A fost o promisiune falsă pentru că nu s-a întâmplat, dovada cea mai bună fiind că nici până în ziua de astăzi nu s-au găsit bani pentru mediul rural.

Au finanţat ferme de porci, dar nu avem abatoare, sau am dat subvenţii de miliarde de euro pentru terenuri nefolosite, dar s-au împrumutat pentru a cumpăra utilaje, au finanţat panouri solare la şcoli cu toalete în fundul curţii în judeţul Vaslui sau au finanţat miliarde de euro pentru împăduriri, dar au vândut mii de hectare de pădure.

Ultimii doi ani ne arată unde ne aflăm în ceea ce priveşte nevoia de investiţii, de inovare, de expansiune şi de creştere a firmelor româneşti, 11 miliarde de euro s-au cheltuit sub forma sprijinului social şi economic defalcat în împrumuturi, dar fără idei economice reale şi fără nimic concret pentru cetăţeni.

Un proiect finanţat din fonduri europene este extraordinar de riguros, necesită o planificare meticuloasă, o justificare prealabilă a fiecărui eurocent cheltuit, avize, cercetări şi documentaţie.

Avem în mâini posibilitatea unui proiect extraordinar care ar putea să readucă România la un standard cât mai aproape de normalitate. Dar, avem, în continuare, astăzi, şi un Guvern care nu este transparent faţă de cetăţeni, singura lui politică economică concretizându-se în împrumuturi şi promisiuni electorale.