Adresată: Domnului Daniel David, Ministru al Educației și Cercetării
De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George
Circumscripția electorală : Nr. 35, Suceava
Obiectul interpelării: De ce Ministerul Educației și Cercetării nu susține studenții din România, ci le deschide larg porțile abandonului școlar, respectiv ale emigrării ?
Stimate domnule Ministru al Educației și Cercetării,
Cu privire la măsurile drastice de reducere a burselor pentru elevi și studenți, anunțate pentru anul școlar și universitar 2025-2026, și solicit răspuns în termen legal. Subiect: Critica măsurilor de austeritate în educație și cerere de revenire imediată asupra tăierii burselor, în contextul discriminării față de alte cheltuieli bugetare privilegiate, precum pensiile speciale, și al discriminării flagrante a studenților înmatriculați la taxă.
Domnule Ministru, Educația reprezintă pilonul fundamental al oricărei societăți moderne, iar investițiile în tineri – viitorul nostru – nu pot fi sacrificate pe altarul constrângerilor bugetare selective. Totuși, decizia Ministerului Educației de a tăia drastic bursele elevilor și studenților, prin eliminarea a patru categorii esențiale de burse (inclusiv cele olimpice și tehnologice), limitarea burselor de merit la doar 15% din elevii unei clase și reducerea cu 40% a fondului de burse pentru studenți până în 2028, reprezintă un atac nedrept și contraproductiv la adresa învățământului românesc. Aceste burse nu erau un lux, ci un sprijin minim pentru susținerea performanței și accesului echitabil la educație, mai ales pentru cei din medii defavorizate. Această măsură ridică grave întrebări de echitate socială și priorități naționale.
În timp ce bursele – care însemnau o ancoră financiară pentru mii de tineri, permițându-le să se concentreze pe studii în loc de supraviețuire – sunt mutilate fără milă, alte cheltuieli bugetare, precum pensiile speciale pentru magistrați, parlamentari sau alte categorii privilegiate, rămân intacte și neschimbate. Cum poate un guvern să justifice tăieri de miliarde de lei din educație, invocând un deficit bugetar de 7 miliarde, când refuză să atingă aceste pensii exorbitante, care depășesc adesea salariile medii ale profesorilor sau ale tinerilor absolvenți? Această discrepanță nu doar erodează încrederea cetățenilor în justiție socială, ci și subminează principiul constituțional al egalității de șanse, forțând generații întregi de elevi și studenți să aleagă între educație și supraviețuire.
O altă fațetă scandaloasă a acestei politici este discriminarea flagrantă a studenților înmatriculați la taxă, excluși acum de la orice tip de burse, inclusiv cele sociale. Acești tineri, adesea provenind din familii cu venituri medii care nu se califică pentru sprijin social, dar care nu-și permit să plătească taxele fără eforturi financiare majore, sunt pedepsiți dublu: plătesc din buzunar pentru studii, dar sunt privați de orice compensație sau sprijin suplimentar pentru performanță. Aceasta nu este doar o inechitate economică, ci o discriminare pură pe criterii financiare, care contrazice flagrant angajamentele României de a lupta împotriva oricărei forme de discriminare. Ne lăudăm la nivel european și internațional cu campanii și declarații bombastice despre promovarea incluziunii și egalității de șanse, dar în practică, aceste măsuri transformă universitățile în cluburi exclusive pentru cei suficient de înstăriți sau norocoși să beneficieze de burse bugetare. Cum putem pretinde că susținem o societate nediscriminatorie când statul pedepsește tocmai pe cei care investesc personal în educație, forțându-i să accepte joburi precare pentru a supraviețui, ceea ce le subminează șansele de succes academic?
Particular de gravă este eliminarea burselor pentru olimpici – cei mai performanți elevi ai noștri, care aduc glorie României la competiții internaționale. Această decizie îi împinge direct în brațele altor țări, unde sunt curtați cu promisiuni generoase: burse substanțiale, programe de excelență și oportunități profesionale imediate. Germania, Franța sau Statele Unite nu ezită să investească în talentele noastre, oferindu-le nu doar sprijin financiar, ci și perspective de carieră care ne lipsesc nouă. Rezultatul? Un exod masiv de creiere, care slăbește țara și amplifică criza demografică și economică. Cum poate Ministerul să ignore că, tocmai prin aceste burse, păstram loialitatea și motivația olimpicilor noștri, evitând pierderea ireversibilă a potențialului lor?
În acest context, solicit măsuri ferme și imediate din partea Ministerului Educației, inclusiv:
- Revenirea totală sau parțială asupra măsurilor de tăiere a burselor, cu restabilirea categoriei de burse olimpice și tehnologice, precum și extinderea burselor de merit la toți elevii cu medii egale (cel puțin 9), pentru a evita discriminarea arbitrară.
- Eliminarea discriminării studenților de la taxă, prin includerea lor în toate categoriile de burse eligibile, inclusiv cele sociale și de performanță, ca o recunoaștere concretă a angajamentelor anti-discriminare ale României.
- O analiză publică și transparentă a priorităților bugetare, comparând impactul tăierilor din educație cu menținerea pensiilor speciale, și propunerea de reduceri echitabile în toate domeniile privilegiate.
- Consultări urgente cu societatea civilă – organizații studențești, asociații de părinți și experți educaționali – pentru reformarea sistemului de burse, condiționată de obiective de performanță națională, nu de austeritate oarbă.
- Măsuri compensatorii imediate, precum alocări suplimentare din fonduri europene pentru burse în vacanțe și pentru studenții la taxă, excluși acum inechitabil de la orice sprijin.
Comments are closed