Adresată: Domnului Florin Ionuț Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George
Circumscripția electorală : nr. 35, Suceava
Obiectul interpelării: Cum intenționează Guvernul să sprijine implementarea unui program național de sprijin pentru procesarea locală a produselor agricole românești (lapte, carne, cereale — în special pentru transformarea materiei prime la nivel local)?
Stimate Domnule Ministru,
Având în vedere deficitul structural din balanța comercială agroalimentară, vulnerabilitățile lanțului valoric românesc și necesitatea urgentă de a transforma producția agricolă națională în produse cu valoare adăugată pe teritoriul României, vă rog să răspundeți punctual şi în scris la următoarele solicitări.
Date factuale (pentru contextualizare)
Valoarea sectorului procesării alimentare / context piaţă: estimările pieţei procesării alimentare plasează dimensiunea actuală a pieţei în jurul a ~€1.1–1.4 miliarde (valoare retail / industrie), cu o structură dominată încă de activităţi mici şi medii; există aproximativ 11.276 firme în industria fabricării produselor alimentare (statistică industrie).
Importuri agricole ridicate: conform raportului USDA/FAS, importurile agricole totale ale României în 2024 sunt estimate la ~15.3 miliarde USD, cu o creştere faţă de 2023, ceea ce evidențiază o dependenţă semnificativă de materia primă şi produsele procesate din import.
Evoluția producției de carne și lapte (2024): Datele INSSE și sintezele sectoriale indică, pentru anul 2024, o creștere a sacrificărilor în unitățile industriale (de exemplu, +7,9% la porcine), precum și majorări ale producției de carne bovină și porcină comparativ cu 2023. În același timp, sunt semnalate evoluții mai slabe ale colectării laptelui în anumite luni ale anului, sugerând vulnerabilități la nivelul acestui segment.
Aceste date susţin că există materie primă şi piaţă, dar o valoare adăugată insuficientă la nivel naţional — motiv pentru care solicit implementarea unui program național de sprijin pentru procesare.)
Solicitări de date și documente
Vă rog să transmiteţi, pentru fiecare dintre punctele de mai jos, date în format tabelar (Excel) şi, acolo unde e cazul, copii/legislaţie/decizii bugetare (PDF):
1) Inventarul capacităților de procesare (situaţie actuală). Tabel pentru anul curent (2025, dacă există) şi ultimii 5 ani (2021–2025) cu următoarele coloane: tip unitate (abator/soluţie de tranşare/firmă prelucrare carne, fabrică lactate, unitate procesare cereale — morărit/paine/fabricare furaje), locaţie (judeţ), capacitate instalată (tone/an), capacitate utilizată (%) în ultimul an, număr angajaţi. Indicaţi câte unităţi au fost închise definitiv şi câte au fost autorizate în fiecare an (cu numere şi hotărâri/avize ANSVSA /Autorizaţii).
2) Gap de capacitate — cifre exacte. Estimaţi (în tone/an) gap-ul între producţia internă medie anuală (ultimii 3 ani: 2022–2024) şi capacitatea de procesare internă pentru (a) lapte (echivalent tone lapte colectat), (b) carne de porc, (c) cereale (grâu/porumb) — pentru a determina cantitatea anuală care este exportată ca materie primă şi/sau care importăm procesată. Anexaţi metoda de calcul (sursa datelor: INSSE/ANSVSA/Eurostat/ Comtrade).
3) Numărul de facilităţi moderne (lanţ rece & cold chain). Câte unităţi de stocare frigorifică şi centre de distribuţie cu lanţ rece (capacitate totală m³) au fost puse în funcţiune în ultimii 5 ani la nivel public/privat şi ce investiţii publice (sumă EUR) le-au susţinut (PNRR, FEADR, buget naţional, programe regionale). Indicaţi lista proiectelor aprobate şi status (finalizat / în execuţie / neînceput).
4) PNRR & fonduri UE utilizate pentru procesare. Lista proiectelor finanţate din PNRR/FEADR/REACT-EU/Programul Regional în domeniul agroalimentar care vizează procesarea, cu valoarea totală alocată, suma efectiv plătită până la data curentă şi numărul de proiecte finalizate vs. în derulare. Furnizați referințele proiectelor (ID proiect, beneficiar, judeţ).
5) Stimulente fiscale şi ajutoare directe. Vă rog să comunicaţi actele normative (HG/OMF/ORDIN) şi sumele efectiv cheltuite în ultimii 24 de luni pentru: subvenţii, investiţii la procesare (ex.: scheme de minimis, granturi pentru modernizare), credite garantate, scutiri fiscale (dacă există) pentru unităţi de procesare; pentru fiecare mecanism indicaţi numărul beneficiari şi volumul de capacitate creată (tone/an).
6) Plan naţional propus (document-cadru). Dacă există un document oficial (strate-gie/plan) pentru dezvoltarea industriei de procesare agroalimentară, vă rog să îl ataşaţi integral. Dacă nu există vă rog comunicaţi un briefing interimar (2 pagini) care să conţină primele 6 măsuri implementabile în 90 de zile şi sursa de finanţare pentru fiecare.
7) Măsurile fiscale pentru produsul românesc. Există evaluări privind modificarea regimului TVA, accizelor sau a altor taxe pentru produse procesate locale (ex.: lapte procesat, carne ambalată, produse de panificaţie cu materie primă românească)? Dacă da, transmiteţi calculele de impact asupra preţului final şi a consumului pe 12 luni (model economic folosit).
8) Achiziţii publice şi clauze de preferinţă. Precizaţi dacă România aplică în prezent (sau intenţionează să aplice) clauze de preferinţă naţională în achiziţiile publice alimentare (cantine şcolare, spitale, penitenciare). Dacă da, ataşaţi actul normativ şi evaluatorul impactului; dacă nu, argumentaţi juridic motivaţia.
9) Trasabilitate & calitate. Ce investiţii publice şi programe de sprijin au fost alocate pentru sisteme de trasabilitate, laboratoare şi asigurarea calităţii produselor procesate (lapte, carne, produse cerealiere) în ultimii 3 ani? Precizaţi numărul de laboratoare publice/regionale şi bugetul alocat (EUR).
10) Relaţia exporturi-importuri procesate vs. materie primă. Furnizaţi cifre (tone şi EUR) pentru 2023–2024: export materie primă (grâu/porumb/lapte brut etc.), export pro-duse procesate (făină, produse lactate procesate, carne ambalată), import materie primă şi import produse procesate (în aceleaşi categorii). Exemplu: România exportă X tone materie primă dar importă Y tone produse procesate.
11) Indicatori de rezultat propuşi (KPIs). Propuneţi 6 indicatori cuantificabili şi verifi-cabili pentru un program naţional de sprijin al procesării (de ex: „creşterea capacităţii de procesare a laptelui cu X tone/an până în 2027”; “crearea a Y locuri de muncă directe în procesare până în 2026”; “reducerea importurilor procesate cu Z% în 3 ani”) şi modelul de monitorizare (instituţie responsabilă, frecvenţa raportării).
12) Buget şi timeline. Propuneţi un calendar şi o estimare bugetară (EUR) pentru implementarea programului naţional pe 3 ani (2026–2028) — defalcat pe: investiţii (infrastructură fizică), sprijin operaţional (granturi/creditare), lanţ rece, training/ competiti-vitate, comunicare/achiziţii publice preferenţiale.
13) Efecte asupra fermierilor mici. Ce măsuri specifice prevede programul (sau ce mecanisme consideraţi adecvate) pentru a asigura că procesarea locală va remunera corect fermierii mici şi că nu va favoriza doar marii agregatori? Indicaţi mecanisme contractuale (preţ minim garantat, contracte de tip forward, garanţii), exemple legislative şi simulări de impact (model de calcul al plăţii fermierilor).
14) Răspundere şi responsabilităţi. Precizaţi instituţiile publice responsabile (ministere/agenţii) pentru implementare, coordonare şi control, cu nume de post (nu neapărat persoane) şi termene.
15) Măsuri anti-concurență neloială / dumping. Ce măsuri legislative şi administra-tive propuneţi pentru a combate importurile procesate sub costul real (dumping) sau care încalcă norme de calitate, şi care este calendarul pentru implementare?
16) Exemple de bune practici / studii de caz. Furnizaţi 3 exemple documentate (din UE sau regiune) în care programe similare au crescut semnificativ procesarea locală — indicaţi costuri, timeline şi rezultate măsurabile.
Rog ca la răspunsul scris să ataşaţi toate fişierele (Excel/PDF) sursă folosite pentru cifre (INSSE, ANSVSA, Eurostat, USDA FAS, PNRR, FEADR, Comtrade).
Concluzie
România nu mai poate exporta materie primă şi importa produse de bază cu valoare adăugată. Ca parlamentar conservator-suveranist, cer nu promisiuni generale, ci „targete, bugete, termene și responsabili. Numai aşa putem transforma potenţialul agricol românesc în securitate și prosperitate reală pentru fermieri și pentru piaţa internă.
Comments are closed