Adresată: Domnului Cătălin Predoiu, Prim-ministru interimar al României
De către: Senator Vlăescu Virgiliu George
Circumscripția electorală : Nr.35, Suceava
Obiectul interpelării: Cheltuielile detaliate ale României în contextul războiului din Ucraina, în lumina impactului economic evidențiat de analiza Băncii Naționale a României și a Băncii Mondiale
Stimate Domnule Ministru,
În contextul impactului economic semnificativ al războiului din Ucraina asupra României, așa cum a fost evidențiat de analiza Băncii Naționale a României (BNR) și de rapoartele Băncii Mondiale, vă adresez această interpelare pentru a solicita informații detaliate privind cheltuielile efectuate de statul român în perioada 24 februarie 2022 – prezent, ca urmare a acestui conflict. Analiza BNR, publicată în 2025, subliniază că invazia Rusiei în Ucraina a generat pierderi economice majore pentru România, estimate la 4,1 miliarde de euro în 2022, 4,8 miliarde de euro în 2023 și 5,5 miliarde de euro în 2024, totalizând peste 14 miliarde de euro. Aceste pierderi, reflectate printr-o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale în 2022 și o creștere a inflației cu 1,1 puncte procentuale, sunt atribuite vulnerabilităților structurale ale economiei românești, proximității geografice față de zona de conflict, afluxului masiv de refugiați, perturbărilor lanțurilor de aprovizionare și aversiunii investitorilor.
Având în vedere aceste consecințe economice grave, care au dus la o reducere a veniturilor statului cu aproape 5 miliarde de euro, consider esențial ca Parlamentul și cetățenii României să primească o imagine clară și detaliată a modului în care au fost alocate resursele financiare ale statului în gestionarea crizei generate de războiul din Ucraina. În acest sens, vă solicit respectuos să răspundeți următoarelor întrebări, cu o defalcare precisă a cheltuielilor pe categorii și ani (2022, 2023, 2024 și 2025, până la data prezentei):
- Cheltuieli pentru sprijinirea refugiaților ucraineni:
- Care este valoarea totală a fondurilor alocate pentru sprijinirea refugiaților ucraineni care au intrat în România de la începutul războiului (peste 2,65 milioane de persoane, conform datelor din 2022)?
- Ce sume au fost cheltuite pentru:
-Cazare și masă prin programul „50/20” (până în aprilie 2023) și prin schemele ulterioare (ex. 750 lei/persoană singură, 2.000 lei/familie în 2023 și 2024)?
-Asistență medicală acordată refugiaților, inclusiv accesul gratuit la servicii de sănătate?
-Educație, inclusiv integrarea copiilor refugiați în sistemul educațional românesc?
-Integrarea pe piața muncii, inclusiv programe de formare profesională sau alte măsuri de sprijin?
-Transport public gratuit și alte forme de asistență logistică?
- Ce procent din aceste cheltuieli a fost acoperit din fonduri europene (ex. cele aproape 500 de milioane de euro alocate de Comisia Europeană) și ce sume au fost suportate din bugetul național?
- Care este situația decontărilor restante pentru refugiați, având în vedere întârzierile semnalate în 2023 și 2024?
II.Cheltuieli pentru ajutoarele umanitare acordate Ucrainei:
- Care este valoarea totală a ajutoarelor umanitare oferite Ucrainei (ex. combustibil, medicamente, alimente, ambulanțe, alte bunuri esențiale)?
- Ce costuri au fost asociate cu operațiunile hub-ului umanitar de la Suceava, inclusiv logistica pentru cele 56 de transporturi umanitare facilitate din 2022 până în prezent?
- Au existat alte forme de sprijin financiar sau economic direct către guvernul ucrainean? Dacă da, care este valoarea acestora?
III. Cheltuieli pentru sprijinul militar acordat Ucrainei:
- Care este valoarea totală a armamentului și echipamentelor militare donate Ucrainei, inclusiv pachetul inițial de 2-3 milioane de euro din 2022 (2.000 de căști balistice, 2.000 de veste antiglonț, muniție, combustibil)?
- Au fost livrate alte tranșe de ajutor militar după 2022? Dacă da, ce tipuri de echipamente și care a fost valoarea lor?
- Ce sume au fost plătite pentru cotizația României la fondul UE de sprijin militar pentru Ucraina (ex. cele 18,6 milioane de euro menționate ca fiind întârziate în mai 2025)?
- Au existat costuri asociate cu transportul sau logistica pentru livrarea ajutorului militar?
IV. Cheltuieli pentru înarmarea și pregătirea militară a României ca răspuns la războiul din Ucraina:
- Ce sume au fost alocate pentru modernizarea armatei române, inclusiv achiziția de echipamente noi, în contextul amenințării generate de războiul din Ucraina?
- Care au fost costurile asociate găzduirii exercițiilor NATO pe teritoriul României (ex. exercițiile de la Cincu din 2022) și prezenței trupelor aliate (ex. cei 300 de militari belgieni din 2022)?
- Ce investiții au fost făcute în infrastructura militară pentru a răspunde cerințelor NATO pe flancul estic?
V. Alte cheltuieli indirecte legate de războiul din Ucraina:
- Ce costuri au fost generate de perturbările economice, cum ar fi blocarea portului Constanța sau impactul tranzitului și importului de cereale ucrainene asupra agriculturii românești?
- Ce sume au fost alocate pentru schemele de sprijin economic acordate populației și companiilor afectate de creșterea prețurilor la energie (petrol +18,3%, gaze naturale +34,2% în 2022) ca urmare a războiului?
- Au existat costuri asociate cu diversificarea surselor de energie pentru a reduce dependența de gazele rusești?
VI. Măsuri pentru recuperarea fondurilor și reducerea impactului economic:
- Ce măsuri a luat Guvernul pentru a recupera fondurile cheltuite, în special cele alocate refugiaților, prin decontări din fonduri europene?
- Ce strategii există pentru a atenua pierderile economice viitoare, având în vedere prognozele Băncii Mondiale pentru 2025, care estimează o creștere economică de doar 1,3% pentru România, influențată de incertitudinile globale și de efectele războiului?
Pierderile economice majore suferite de România, estimate la peste 14 miliarde de euro în perioada 2022-2024, și impactul asupra veniturilor statului, de aproximativ 5 miliarde de euro, necesită o transparență deplină privind modul în care au fost gestionate resursele financiare ale țării în contextul crizei din Ucraina. Cetățenii României au dreptul să cunoască detaliile acestor cheltuieli, mai ales în condițiile în care economia națională a fost afectată semnificativ, iar proximitatea geografică față de zona de conflict a amplificat vulnerabilitățile structurale ale țării.
Vă solicit să furnizați un răspuns detaliat, cu cifre exacte și defalcate pe categorii, pentru fiecare an al perioadei menționate (2022, 2023, 2024 și 2025, până la data prezentei). De asemenea, vă rog să indicați sursele financiare utilizate (buget național, fonduri europene, alte surse) și să precizați eventualele planuri pentru reducerea impactului economic al războiului asupra României în viitor.
Comments are closed