Adresată: Domnului Florin-Ionuț Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George
Circumscripția electorală nr.35, Suceava
Obiectul interpelării: Ce măsuri concrete va lua Guvernul pentru a reduce dependența României de importurile agroalimentare (în special cereale, carne și lactate)?
Domnule Ministru,
Având în vedere importanța securității alimentare și a suveranității economice a României, precum și evoluțiile recente ale comerțului exterior agroalimentar, vă rog să răspundeți punctual la următoarele solicitări.
Date factuale (situaţie de referinţă)
1. Potrivit unor extrase oficiale de comerţ, în 2024 valoarea importurilor de cereale ale României a fost de aproximativ 565,98 milioane USD.
2. Importurile românești de produse lactate, ouă și miere au avut o valoare de cca 1,2 miliarde USD în 2024.
3. Un raport USDA estimează că în 2024 importurile agricole totale ale României au fost de circa 15,3 miliarde USD, în creștere față de 2023.
4. Date statistice oficiale (INSSE / comunicate) arată că producţia de cereale în 2024 a scăzut — recolta de cereale din 2024 a fost de circa 17,87 milioane tone (cel mai scăzut nivel în 10 ani), în scădere semnificativă față de 2023 (–14-15%).
5. Consecința: deficitul comercial total al României în 2024 a crescut la aproximativ 33,4 miliarde EUR, iar deficitul în produse agroalimentare a înregistrat un nou record negativ (creştere semnificativă în 2024 faţă de 2023).
Aceste date subliniază gravitatea dependenței actuale de importuri și riscul pe care îl reprezintă pentru suveranitatea alimentară.
Întrebările interpelării:
1. Importuri — structură și proveniență (ultimii 3 ani). Vă rog să transmiteți un tabel (fişier Excel anexat interpelării) care să conțină, pentru anii 2022, 2023, 2024: valoare (EUR şi USD) și cantitate (tone) pentru: (a) cereale (separat: grâu, porumb, orz); carne (separat: porc, bovină, pasăre); (c) lactate (lapte în echivalent–tone, brânzeturi, lapte praf). Pentru fiecare produs, indicaţi top 5 ţări-furnizor (cu procente din total importuri pentru acea categorie).
2. Graficul performanței interne (ultimii 5 ani). Furnizaţi cifrele pentru producţie internă (tone), consum intern estimat (tone) şi sold net (export-import) pentru grâu, porumb, lapte şi carne de porc pentru anii 2020–2024 (sau ultimii 5 ani disponibili). Rog calculul procentului de auto-acoperire (producţie/consum ×100%) pentru fiecare an şi produs.
3. Motivul scăderii producției 2024. Conform INSSE şi rapoartelor oficiale, producţia de cereale a scăzut sever în 2024. Enumeraţi, punctual, factorii determinați de politici publice (nu climatici) care au contribuit la această scădere (ex.: tăierea subvențiilor, modificări legislative, taxe, restricții la inputuri agricole etc.). Pentru fiecare factor, indicați documentul normativ sau decizia bugetară şi anul adoptării.
4. Stocuri strategice. Există în prezent stocuri strategice naţionale pentru cereale şi produse lactate? Dacă da: ce capacitate (tone), unde sunt depozitate şi care e politica de rotaţie (data ultimului audit, pierderi acceptate în stocare)? Dacă NU, de ce nu există și când intenționați să înființați stocuri (calendar, capacitate ţintă, cost estimat)?
5. Plan de reducere a dependenţei (target numeric). Aveţi un plan naţional prin care să reduceţi importurile agro-alimentare cu un procent clar până la o dată precisă (ex.: reducere importuri cereale cu 30% până în 2028)? Dacă da, ataşaţi planul şi bugetul alocat. Dacă NU, propuneţi un target clar, cuantificat şi fezabil pentru următorii 3 ani.
6. Procesare internă şi valoare adăugată. Câte unităţi de procesare (silozuri, mori, abatoare, fabrici de lactate) au fost închise în ultimii 5 ani şi câte noi au fost finanţate de stat/PNRR în aceeaşi perioadă? Specificaţi capacităţile (tone/an) pierdute şi câştigul de capacitate creat.
7. Sprijin pentru ferme mici şi medii. Ce schemă de sprijin (sume, condiții, termene) a fost adoptată în ultimii 24 de luni pentru a susţine fermierii mici şi pentru a creşte producția locală de lapte şi carne? Precizaţi numărul de beneficiari şi volumul adiţional de producţie estimat pentru 2025–2027.
8. Politica de achiziţii publice. Guvernul aplică sau intenţionează să aplice o clauză de preferinţă naţională pentru achizițiile publice de produse agroalimentare (şcoli, spitale, cantine) care să favorizeze producătorii români? Dacă da, prezentaţi actul normativ şi calendarul implementării; dacă nu, argumentaţi de ce nu.
9. Taxe, tarife şi protecţie. Intenţionaţi modificări tarifare sau măsuri anti-dumping pentru a proteja industria locală (ex.: taxe la import pe anumite produse procesate care concurează cu industria locală)? Detaliaţi produsele vizate, ratele propuse şi impactul estimat asupra preţului pentru consumator.
10. Investiţii în lanţul rece şi logistică. Precizaţi suma totală publică şi privată investită în ultimii 5 ani în lanţul rece (frigidere, cold-chain), silozuri şi infrastructură de transport pentru produsele perisabile (lapte, carne, fructe/legume). Ce gap (măsurat în tone/zi) mai este pentru a acoperi producţia naţională?
11. Raportul cu exporturile de cereale. În contextul în care România exportă şi cantităţi importante de cereale (raportate recent drept lider UE în anumite culturi în 2024/25), cum explică Guvernul simultan exporturile mari şi importurile substanţiale în același an? Vreau cifre: export (tone) vs import (tone) grâu/porumb 2024 şi o explicaţie politică/economică clară pentru această coexistenţă (ex.: export de materie primă, import de produse procesate).
12. Siguranţa sanitar-veterinară şi calitatea produselor importate. Care sunt controalele suplimentare efectuate în 2024–2025 privind calitatea/trasabilitatea produseloragro-alimentare importate (lapte, carne)? Câte controale, câte sancţiuni şi câte retrageride loturi au avut loc (număr şi valoare EUR)?
13. Programe de stimulare a consumului de produse locale. Ce campanii publice/finanțări există pentru a creşte consumul intern de produse românești (lapte, carne, panificaţie pe bază locală) şi care sunt indicatorii de performanţă (creștere procentuală a cotei de piaţă, număr de contracte instituţionale etc.)?
14. Măsuri concrete şi calendar (plan de urgență). În situaţia unei noi scăderi de producţie (ex. secetă severă), care este planul de urgenţă al ministerului pentru a preveni penurii şi creşteri masive de preţuri? Vă rog să prezentaţi proceduri, fonduri de urgenţă şi responsabilităţi interministeriale cu termene.
Cerinţe procedurale
Vă rog să ataşaţi la răspuns sursele oficiale/dosarele (fişiere Excel/PDF) din care au fost extrase cifrele invocate (INSSE, Eurostat, Comtrade/ITC, rapoarte MADR, raport USDA/FAO/Eurostat etc.).
Concluzie
România nu poate rămâne la mila piețelor externe pentru produsele de bază care asigură hrana populației — cerealele, carnea şi lactatele. Soluțiile tehnocratice fără ţinte şi bugete clare nu sunt suficiente. Ca parlamentar conservator şi suveranist, solicit măsuri imediate, cuantificate şi responsabili numiţi public pentru implementare.
Comments are closed