Președintele Comisiei AUR „Investiții și Programe de Finanțare”, Victor Cațavei, avertizează că neîndeplinirea obiectivelor și jaloanelor din PNRR pune o presiune suplimentară asupra deficitului bugetar, prin pierderea unor granturi, transferarea către bugetul de stat a costurilor proiectelor nefinalizate și creșterea costurilor de finanțare. Acesta susține că România are nevoie de reducerea cheltuielilor statului, protejarea companiilor cu capital românesc și prioritizarea investițiilor în infrastructura critică, considerând gestionarea PNRR o dovadă a lipsei de capacitate administrativă și de viziune strategică.
„Neîndeplinirea obiectivelor și jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pune o presiune directă și severă asupra deficitului bugetar al României, amplificând riscurile fiscale prin patru mecanisme majore, respectiv:
- Transferul costurilor pe bugetul de stat:
Fiecare proiect din PNRR care a rămas neterminat la expirarea programului (31 august 2026) nu mai primește finanțare europeană gratuită. Pentru ca aceste șantiere (spitale, școli, autostrăzi) să nu rămână abandonate, Guvernul este obligat să le finalizeze folosind bani din bugetul național. Acest transfer de cheltuieli neprevăzute mărește automat deficitul cash al țării.
- Pierderea definitivă a granturilor (fonduri pierdute):
Ratarea jaloanelor cheie, cum ar fi adoptarea Legii Salarizării Unitare sau corectarea legii integrității, a dus la pierderea definitivă a unor sume masive din tranșele PNRR (aproximativ 1,5 miliarde de euro doar pe ultimele jaloane). Statul a efectuat deja cheltuieli bazându-se pe acești bani, iar cum granturile de la Bruxelles nu mai vin, diferența devine direct gaură în buget.
- Scumpirea masivă a creditelor la liniile de finanțare:
România se află deja sub Procedura de Deficit Excesiv și are nevoie urgentă de ajustări structurale. Atunci când agențiile de rating și investitorii internaționali văd că România ratează reformele din PNRR, încrederea lor scade. Ca urmare:
- Statul este perceput ca fiind mai riscant.
- Dobânzile la care se împrumută România cresc agresiv.
- Cheltuielile cu dobânzile au explodat deja (depășind 40 de miliarde de lei în primele 7 luni din 2026), generând un cerc vizios care adâncește și mai mult deficitul.
- Condiționalitățile UE și riscul suspendării altor fonduri:
Comisia Europeană leagă direct acordarea fondurilor de coeziune de respectarea țintelor de deficit și a reformelor. Eșecul reformelor structurale din PNRR (precum reforma pensiilor sau guvernanța corporativă) limitează capacitatea de negociere a Guvernului cu oficialii de la Bruxelles. Dacă UE decide să suspende parțial fondurile de coeziune drept sancțiune pentru deficitul mare, statul va trebui să acopere și mai multe investiții din surse proprii.
Astfel, deși execuția bugetară pe primele 7 luni din 2026 a arătat o temperare a deficitului la 2,34% din PIB (față de 3,99% în aceeași perioadă a anului trecut), această scădere este fragilă.
Factura reală a proiectelor PNRR eșuate sau mutate pe alte bugete va începe să se descarce în execuția bugetară din lunile următoare, forțând statul să mențină măsuri fiscale dure pentru a nu scăpa din nou deficitul de sub control.
În plus, fondurile din PNRR trebuiau să finanțeze proiecte si investiții de capital (infrastructură critică, digitalizare, energie verde) care cresc productivitatea unei țări.
Prin pierderea sau întârzierea acestor proiecte, economia României pierde avans structural. În loc să trecem la o economie cu valoare adăugată mare, rămânem dependenți de consum. Scăderea PIB-ului din trimestrul doi 2026 (-0,4%) este parțial o consecință a faptului că motoarele de investiții bazate pe PNRR au început să se gripeze.
De asemenea, o componentă masivă a PNRR (peste 30%) era destinată tranziției verzi, stocării de energie și modernizării rețelelor electrice (ex: faimoasele apeluri din REPowerEU).
Ratarea sau îndeplinirea doar partială a acestor jaloane înseamnă că România nu reușește să își asigure independența energetică, iar capacitatea de producție internă scăzută menține prețurile la energie mari pentru industrie și populație, alimentând o inflație structurală greu de combătut.
În acest context, pentru acoperirea dezechilibrelor macroeconomice provocate de gestionarea deficitară a PNRR, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită măsuri radicale, respectiv:
- Constituirea unei celule de criză economică pentru protejarea companiilor cu capital românesc.
- Reducerea drastică a cheltuielilor statului cu minimum 1% din PIB anual, prin reducerea numărului de ministere (maximum 10) și desființarea agențiilor redundante.
- Focus pe infrastructura critică: În replică la proiectele din PNRR, partidul propune prioritizarea unor obiective clare, cum ar fi finalizarea Coridorului 4 European de Cale Ferată, electrificarea rapidă a 1.000 de km de cale ferată și dublarea liniei Constanța-Mangalia.
În fapt, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) consideră finalul calendarului PNRR drept o expresie pură a lipsei de capacitate instituțională și viziune strategică a miniștrilor.
Ca urmare a blocajului politic și administrativ generat de ratarea acestor fonduri, AUR a adoptat o rezoluție oficială prin care cere organizarea de alegeri anticipate, considerând actuala configurație parlamentară aflată într-un punct mort”, a declarat Victor Cațavei, președintele Comisiei AUR “Investiții și Programe de Finanțare”.
Comments are closed