Veronica Grosu – Întrebare parlamentară – La ce dată veți reduce șomajul? Nu vă dați seama că acesta este motivul pentru care ne pleacă tinerii din țară?!

Adresată:

Domnului Cătălin PREDOIU, Prim-Ministru al Guvernului României

De către: Deputat Veronica GROSU

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 19.06.2025

Obiectul întrebării: La ce dată veți reduce șomajul? Nu vă dați seama că acesta este motivul pentru care ne pleacă tinerii din țară?!

Domnule Prim-Ministru interimar,

Vă adresez această interpelare pentru că nu se întrevăd șanse să avem un nou guvern prea curând și sunt necesare măsuri urgente pentru reducerea șomajului. Gradul de ocupare a forței de muncă, a scăzut brusc în ultimul an , în perioada 31.03.2025-31.03.2025. Nici în pandemie nu a fost atât de rău. Ascensiunea șomajului, în primele trei luni ale anului, a împins ocuparea pe trend căzător, România înregistrând în Trimestrul 1 – 2025 cea mai puternică deteriorare.

Făcând o comparație, în context european avem o prăbușire a ocupării cu 4,4 pp, la an. Datele detaliate oferă o imagine mai clară a situației și confirmă că piața muncii din România se prăbușește, iar industria este principala victimă. Scăderea ocupării neajustate, de -2.1%, comparativ cu trimestrul precedent, este cea mai abruptă dintre toate țările, urmează Estonia, însă la distanță uriașă, cu -0.8%, după cum arată Eurostat.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, căderea este de 4,4%, ceea ce reflectă contractarea economică, crize sectoriale (impactul căderii industriei componentelor auto), reformele fiscale (eliminarea unor facilități) ce dus nu neapărat de concedieri ci poate de trecerea în zona neagră a economiei și digitalizarea și introducerea AI în unele segmente. Datele arată o volatilitate ridicată a pieței muncii, în ultimul an, cu o scădere trimestru la trimestru record (de -3.3%) în T3 2024. Numărul persoanelor ocupate a coborât cu peste 440.000, în întreaga economie, între T1 2024 și T2 2025.

În ceea ce privește Industria (fără construcții), numărul de lucrători a scăzut progresiv, cu o reducere totală de 295.4 mii persoane (-15.8%) între 2019 și 2025. Cea mai mare scădere anuală, din intervalul analizat, a avut loc în 2024 (-78.2 mii persoane față de 2023). Declinul s-a accentuat în ultimii trei ani, din cauza presiunilor structurale, iar primul trimestru din 2025 indică o situație despre care guvernanții nu au discutat public și care ar putea suferi noi șocuri, induse de măsurile fiscale elaborate acum pentru a readuce deficitul bugetar uriaș.

România rămâne victima trendurilor naturale din economia globală, necontracarate de niciun fel măsuri din partea PSD – PNL-UDMR-USR, coaliția ce a gestionat țara în ultimul ani.

Sectorul IT românesc a fost afectat de turbulențe globale și locale, inclusiv creșterea costurilor cu forța de muncă, după eliminarea facilităților fiscale, aceste șocuri ducând la întârzieri în semnarea de contracte noi și blocarea unor bugete. Ele au generat stagnări și chiar concedieri în companii importante din IT prezente în România, care au operat reduceri de personal și de salarii.

Numărul de angajați din construcții a scăzut și el semnificativ, din cauza eliminării facilităților fiscale care afectează atât salariile nete ale angajaților, cât și costurile angajatorilor. Așa numita Ordonanță trenuleț a eliminat, de la 1 ianuarie, scutirile la impozitul pe venit și contribuții reduse la asigurările sociale, ceea ce a dus la o scădere a salariilor nete cu aproximativ 14% , conform patronatelor din domeniu. Sectorul a fost afectat și de o încetinire a activității economice, determinată de creșterea prețurilor la materiale de construcții și climatul economic incert.

România a luat măsurile economice greșite. Să nu uităm că suntem în fruntea clasamentului la impozitul pe salariu în Uniunea Europeană. Salariul minim brut pe economie este 4.050 de lei dar impozitarea muncii este printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Toate aceste lucruri se întâmplă în contextul în care deja în ultimii 2 ani au fost majorate impozitele peste limita suportabilității iar în loc ca situația economică a României să se îmbunătățească s-a înrăutățit. Astfel, 20 de miliarde din cele 255 cheltuite de statul român în primele patru luni din 2025 au fost doar pentru dobânzi. Practic, avem un deficit bugetar de 9,5% din PIB, un deficit comercial de peste 30 mld euro, un deficit de cont curent de peste 8% si o inflație de peste 5%. Cu alte cuvinte, deficitul a fost de aproape 30% din venituri.

Mai mult, salariații români rămân cu cei mai puțini bani în mână după plata impozitelor și taxelor către bugetul de stat, comparativ cu restul țărilor europene. Pentru un salariu brut lunar de 1.000 euro (5.000 lei), românii au cel mai mic salariu net. În timp ce un angajat român rămâne în mână cu 572 de euro, comparativ cu acesta, un angajat bulgar rămâne cu 653 de euro, iar unul olandez cu 746 de euro. Practic ați făcut din România cea mai săracă țară a Uniunii Europene. Probabil că de asta vă spuneți pro-europeni!

Pro-european înseamnă să duci România la nivelul celorlalte țări din Uniunea Europeană lucru care nu se întâmplă și nici nu sunt șanse să se întâmple cu aceiași oameni cu care ați prăbușit-o.

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți aplica politici de ocupare a forței de muncă prin facilități fiscale și stimularea economiei pe fiecare sector care are potențial de creștere? La ce dată veți reduce impozitarea muncii pentru a scădea numărul șomerilor?

Solicit răspuns în scris si oral.