Adresată:
Domnului Ilie BOLOJAN, Prim-ministrul României
De către: Deputat Veronica GROSU
Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 02.09.2025
Obiectul întrebării: Ce soluții aveți pentru reducerea inflației și creșterea nivelului de trai al românilor?
Domnule Prim-Ministru,
Institutul Național de Statistică a anunțat o creștere puternică de peste 2% a inflației în decurs de o lună, mai precis rata inflației a ajuns în luna iulie 2025 la 7,8% cu perspectiva de 10% în deceembrie 2025.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în sus prognoza de inflaţie – de la 4,6% la 8,8% pentru anul 2025, a anunţat guvernatorul Mugur Isărescu. « În septembrie, probabil, va fi vârful, va fi 9,6-9,7%. La sfârșitul anului, probabil va depăşi 9%. Şi 3% păstrăm prognoza pentru decembrie 2026, chiar sub datele din prognoza anterioară. De ce? Pentru că politica fiscală îşi va face datoria, de data asta. Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum », a explicat guvernatorul BNR.
Rata anuală a inflației a fost de 7,8% în luna iulie 2025 față de iulie 2024, în creștere puternică față de iunie, când a fost de 5,7%. Față de iunie 2025, prețurile generale au crescut cu aproape 2,7%.
Cel mai mult s-au scumpit, în ultima lună, mărfurile nealimentare, cu circa 5%, în timp ce serviciile s-au scumpit cu aproximativ 1%, arată datele publicate de Institutul National de Statistica (INS). Față de iulie 2024, cel mai mult s-au scumpit fructele si conservele din fructe, energia și serviciile de apă/canal și medicale.
Scumpiri iulie 2024 – iulie 2025
- Mărfuri alimentare
Fructe și conserve din fructe: +27,92%
Legume și conserve de legume: +11,03%
Ulei, slănină, grăsimi: +9,59%
- Mărfuri nealimentare
Energie electrică, gaze și încălzire centrală: +34,44%
Tutun, țigări: +5,82%
Articole chimice: +4,46%
- Servicii
Apă, canal, salubritate: +10,87%
Îngrijire medicală: +10,59%
Restaurante, cafenele, cantine: +8,38%
Nu există creșteri generalizate ale prețurilor și inflație mare fără fenomenul creșterii masei monetare. Inflația este rezultanta politicilor guvernanților incapabili, în special traiul pe datorie. Guvernanții de azi au grijă să paseze copiilor noștri datorii tot mai mari.
Un guvern responsabil gestionează economia în așa fel încît rata prețurilor bunurilor și serviciilor rămâne scăzută, stabilă și previzibilă. Trebuie analizate prețurilor bunurilor permanent, respectiv bunuri precum alimente, îmbrăcăminte sau automobile, dar și servicii precum facturi de telefonie mobilă, bilete de tren și chiar chirii. Toate acestea, combinate, ne oferă un indiciu cu privire la cât de mult variază prețurile în economie în ansamblu și este responsabil să fie identificate cauzele care generează inflație.
Costul vieții consumatorilor depinde de prețurile nenumăratelor bunuri și servicii pe care le cumpără în mod obișnuit, precum și de ponderea acestor articole în bugetul familiei. Pentru a măsura costul vieții consumatorului mediu, institutele de statistică și alte agenții specializate, guvernamentale și neguvernamentale, efectuează anchete și sondaje în rândul populației, colectează date despre prețuri în magazine și online cu ajutorul instrumentelor de extragere automată de date de pe web, a cititoarelor de coduri de bare etc. Scopul acestor investigații este identificarea unui „coș” de bunuri și servicii achiziționate în mod obișnuit de către consumatori și observarea evoluției în timp a prețului total al acestor articole.
În cazul în care venitul nominal al familiilor, care, în economiile moderne, se exprimă și se realizează în formă bănească, crește mai încet decât cresc prețurile, situația economică a populației se înrăutățește, deoarece aceasta își permite să cumpere mai puține bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare sau venitul real al populației – venitul nominal corectat în funcție de inflație – scade. Or, venitul real este un indicator cantitativ ce oferă informații cu privire la nivelului de trai când venitul real crește, nivelul de trai crește – și invers.
Inflația distorsionează, de asemenea, puterea de cumpărare a persoanelor cu venituri fixe (pensionari, bursieri, creditori etc.). De exemplu, un pensionar a cărui pensie se mărește în fiecare an cu un procent fix de 5%, pierde o parte din puterea sa de cumpărare, dacă inflația anuală este mai mare de 5%. În prezent, majoritatea economiștilor consideră că o inflație redusă, stabilă și – foarte important – predictibilă este benefică pentru economie. Dacă inflația este mică și previzibilă, este mai ușor ca rata inflației să fie luată în considerare în clauzele contractuale de ajustare a prețurilor și a ratelor dobânzilor.
Inflația ridicată și prelungită este adesea consecința unei politici monetare greșite. Dacă masa monetară crește prea mult în raport cu volumul tranzacțiilor efectuate în economie, valoarea unei unități monetare scade. Altfel spus, puterea de cumpărare a monedei se reduce, iar prețurile cresc.
Politicile economice duse de autorități trebuie să realizeze, deci, un echilibru între creșterea cererii și creșterea economică, fără a forța economia și fără a provoca inflație.
Guvernele anterioare au mărit taxele încă de anul trecut astăzi avem la liber profesioniști o taxă pe sănătate de 10% la cifra de afaceri și vedem cu toții că ne mor românii cu zile în spitale. Avem impozit pe cifra de afaceri și plafoane care să genereze plăți mai mari la bugetul de stat de parcă statul ar fi în pielea unui antreprenor sau liber profesionist preocupat să supraviețuiască în această perioadă.
Pensiile și salariile sunt înghețate pentru anul 2025, la nivelul anului 2024, iar inflatia este un furt invizibil.
Putem spune că inflația actuală cu perspectivă de 10% este primul “furt invizibil’’ dar măsurabil pe care îl face Guvernul asupra românilor salariați și pensionari. Majorările de taxe locale sunt al doilea furt invizibil, măsurabil și înrobitor pentru cetățeni. Taxa pe sănătate de 10% din cifra de afaceri pentru liber profesioniști este al 3-lea furt invizibil.
Un alt « furt invizibil » dar înrobitor. Până într-o zi când furturile invizibile, pe care la fac guvernanții asupra cetățenilor, vor duce la momentul când românii nu vor avea bani pentru rechizitele copiilor și pensionarii nu vor mai avea bani de medicamente și îi vor face pe români să adune furturile astea invizibile și să le facă vizibile, palpabile, cu consecința unui nivel de trai scăzut, a sărăciei determinate de guvernanții care nu vor să renunțe la pensiile speciale și la finanțarea partidelor parlamentare de la bugetul de stat.
Uniunea Europeană a dat norme prin care veniturile salariaților și pensionarilor sunt legate de un coș de bunuri și servicii la prețuri reale care generează automat creșterea veniturilor cetățenilor. Față de această situație solicit răspuns la următoarea întrebare: Ce soluții aveți pentru reducerea inflației și pentru creșterea nivelului de trai al românilor?
Solicit răspuns în scris și oral.
Comments are closed