Valeriu Munteanu – Întrebare parlamentară – Clarificarea motivelor pentru care România a devenit una dintre țările Uniunii Europene care alimentează economia de război a Federației Ruse, prin creșterea importurilor energetice din Rusia după declanșarea agresiunii militare asupra Ucrainei

Adresată:

Domnului Ilie BOLOJAN, Prim-ministru al României,

Domnului Bogdan IVAN, Ministrul Energiei

De către: Deputat Valeriu MUNTEANU

Circumscripția electorală: nr. 16 Dâmbovița

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 15.10.2025

Obiectul întrebării: Clarificarea motivelor pentru care România a devenit una dintre țările Uniunii Europene care alimentează economia de război a Federației Ruse, prin creșterea importurilor energetice din Rusia după declanșarea agresiunii militare asupra Ucrainei

 

Stimate domnule ministru,

De peste trei ani, România s-a aflat în prima linie a sprijinului acordat Ucrainei – politic, logistic, umanitar și financiar. Țara noastră a deschis granițele pentru sute de mii de refugiați, a facilitat exportul cerealelor ucrainene, a participat la sancțiunile impuse Federației Ruse și a susținut ferm toate inițiativele europene și nord-atlantice menite să apere libertatea și suveranitatea Ucrainei.

Acest sprijin s-a realizat cu mari sacrificii din partea românilor – din resursele bugetare naționale, din prețul energiei și al alimentelor, din costurile economice suportate de producătorii autohtoni care concurează astăzi pe o piață afectată de război. România a acționat loial și solidar, chiar dacă acest lucru a însemnat pierderi economice, bugetare și sociale reale.

În acest context, analiza publicată recent de agenția internațională Reuters, bazată pe datele Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA) din Helsinki și preluată de mai multe instituții de presă din România, ridică întrebări extrem de grave. Conform acesteia, România se numără, paradoxal, printre statele Uniunii Europene care alimentează indirect economia de război a Federației Ruse, prin majorarea importurilor energetice provenite din Rusia.

Potrivit datelor Reuters, în 2025 România a înregistrat o creștere de 57 % a importurilor de energie din Rusia, față de anul precedent. Țara noastră apare în aceeași categorie cu Franța (+40 %), Olanda (+72 %), Croația (+55 %) și Portugalia (+167 %), deși toate aceste state se declară susținătoare ale Ucrainei. Analiza CREA arată că principala sursă de alimentare o reprezintă gazul natural lichefiat (GNL) reexportat prin porturi europene (Franța, Belgia, Olanda), apoi redirecționat spre alte piețe – inclusiv România. Specialiștii avertizează că este aproape imposibil de urmărit cu precizie traseul moleculelor de gaz în rețeaua europeană, ceea ce permite ca gazul rusesc să ajungă în România prin intermediari.â

Mai mult, tendința trebuie analizată în evoluția ultimilor cinci ani (2021–2025). În 2021, înainte de invazie, România importa energie din Rusia la un nivel modest. După 2022, Uniunea Europeană și-a redus dependența de energia rusească cu aproape 90 %, în timp ce România – contrar acestei direcții – a înregistrat o creștere progresivă a acestor importuri, culminând cu valoarea record raportată în 2025.

În consecință, țara noastră riscă să se regăsească într-o poziție profund contradictorie: declară public sprijin pentru Ucraina, participă la eforturi diplomatice pentru oprirea războiului și la sancțiuni împotriva agresorului, dar, în fapt, plătește resurse financiare către economia Federației Ruse, prin achiziții energetice directe sau indirecte.

Această contradicție este cu atât mai gravă cu cât ajutorul acordat Ucrainei este susținut din sacrificiile bugetare ale românilor, din taxele și impozitele cetățenilor și din pierderile sectorului privat, în timp ce sumele plătite pentru importuri energetice rusești pot ajunge să alimenteze bugetul de război al Kremlinului. România are obligația morală, politică și strategică de a lămuri public această situație și de a demonstra că nu contribuie, nici măcar indirect, la finanțarea agresiunii împotriva Ucrainei.

Întrebări:

1. Care a fost valoarea totală a importurilor de energie din Federația Rusă (gaze naturale, gaze naturale lichefiate – GNL, țiței, produse petroliere, cărbune și energie electrică) realizate de România în perioada 2021–2025, defalcat pe fiecare an calendaristic? Vă rugăm să precizați ponderea acestor importuri în totalul consumului energetic național și să menționați principalii operatori implicați.

2. Cum explică Guvernul României evoluția ascendentă a importurilor energetice din Rusia după 2022, în condițiile în care, potrivit CREA, România a înregistrat o creștere de 57 % doar în anul 2025? Este vorba despre contracte comerciale directe, reexporturi din state membre UE sau despre livrări disimulate prin intermediari?

3. Ce instituții din subordinea Ministerului Energiei monitorizează originea efectivă a resurselor energetice importate și cum se asigură statul că România nu plătește, chiar indirect, pentru energie de proveniență rusească?

4. Ce măsuri concrete va adopta Guvernul pentru a elimina complet, până în 2026, orice formă de import energetic din Federația Rusă, având în vedere angajamentele europene și riscurile de securitate națională?

5. Care a fost contribuția financiară totală a României la veniturile Federației Ruse din exporturile energetice către Uniunea Europeană între 2021 și 2025, și cum se compară această sumă cu valoarea totală a sprijinului financiar și umanitar oferit Ucrainei în aceeași perioadă? (Cu alte cuvinte: cât „trimitem” la Moscova și cât „ajutăm” Kievul?)

6. Există companii cu capital majoritar de stat (Romgaz, Transgaz, OMV Petrom etc.) care au derulat sau derulează contracte de achiziție de energie de proveniență rusească – directă sau indirectă – după februarie 2022? Dacă da, vă rugăm să precizați perioada, volumul și justificarea menținerii acestor contracte.

7. Ce măsuri de transparență publică intenționează Ministerul Energiei să introducă, pentru ca cetățenii români – care suportă costurile solidarității cu Ucraina – să poată cunoaște originea reală a energiei pe care o plătesc? România nu poate, în același timp, să sprijine Ucraina cu sacrificii mari făcute de cetățenii săi și să alimenteze indirect economia de război a Federației Ruse.

În numele transparenței, al coerenței și al demnității politice a statului român, vă solicit un răspuns în scris, documentat, complet și responsabil privind situația reală a importurilor energetice din Federația Rusă pentru perioada 2021–2025.

Distribuie acest articol!