Domnule Președinte,
În calitate de deputat al Parlamentului României și de președinte al Comisiei comune pentru integrarea europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, salut preocuparea recentă a Administrației Prezidențiale pentru profesionalizarea echipei de consilieri și pentru consolidarea structurilor de lucru în domenii-cheie ale politicii interne și externe.
Totuși, doresc să semnalez public o lacună gravă și semnificativă în această nouă arhitectură instituțională: absența unei structuri prezidențiale dedicate Republicii Moldova.
1. Republica Moldova – prioritate strategică asumată în programul „România Onestă”
În programul dumneavoastră electoral, „România Onestă”, ați consacrat un întreg capitol relației cu Republica Moldova, sub titlul „Republica Moldova, prioritate strategică de politică externă”.
Citez din documentul de viziune:
„Republica Moldova este familia noastră de destin. România are datoria strategică și morală de a sprijini ferm parcursul european al Moldovei, prin investiții, conectare și susținere instituțională.”
Ați vorbit despre: curățenie instituțională în punctele de contact directe dintre cetățenii Republicii Moldova și statul român; sprijin pentru investițiile românești printr-un fond de garantare; interconectare strategică în energie și transport; sprijin diplomatic activ pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Aceste angajamente creau așteptarea legitimă că, odată ajuns la Cotroceni, veți institui un departament distinct pentru Republica Moldova — un Departament pentru Relația cu Republica Moldova sau, cel puțin, un consilier prezidențial dedicat exclusiv acestei dimensiuni de politică externă (cu valențe puternice de politică internă).
2. Republica Moldova nu este Diaspora
Din păcate, în lista noilor consilieri, „Republica Moldova” lipsește ca entitate distinctă. Este o eroare conceptuală și politică majoră să fie tratată doar ca parte a „românilor de pretutindeni” sau a „Diasporei”.
Republica Moldova nu este diaspora României, ci pământ românesc, locuit de români care nu au plecat nicăieri, ci au fost despărțiți de granițe impuse istoric. Situația românilor din Republica Moldova și perspectiva acestora este cu totul deosebită; prin urmare, aceștia nu pot fi încadrați în pachetul generic numit „români de pretutindeni”.
În toate documentele strategice ale statului român — de la Strategia Națională de Apărare la documentele MAE și ale Parlamentului — Republica Moldova este definită drept prioritate strategică de politică externă.
Prin urmare, prezența unei structuri separate în cadrul Administrației Prezidențiale ar fi nu doar firească, ci absolut necesară. Ea ar reprezenta un semnal instituțional clar că România își asumă, nu doar discursiv, ci și funcțional, sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum și viziunea reîntregirii naționale.
3. Diaspora – o prezență binevenită, dar insuficient reprezentată
Salut numirea doamnei Ana-Maria Geană în calitate de consilier de stat pentru românii de pretutindeni și a domnului Eugen Tomac ca consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni. Este, fără îndoială, un pas pozitiv. Domnul Tomac are o experiență bogată în domeniu, însă — fiind deputat în Parlamentul European și președinte al unui partid politic — nu va putea dedica timpul și energia necesare unei funcții onorifice.
De aceea, consider că Republica Moldova trebuie tratată separat, printr-o structură dedicată, coordonată de un consilier cu experiență directă în relațiile bilaterale, capabil să asigure o legătură instituțională permanentă între Administrația Prezidențială, autoritățile de la Chișinău, Parlamentul Republicii Moldova și societatea civilă basarabeană.
Domnule Președinte,
având în vedere importanța strategică a relației cu Republica Moldova, consider necesară instituirea unui post distinct de consilier prezidențial care să coordoneze în mod direct acest domeniu.
Aceasta ar fi o continuare firească a propriilor dumneavoastră angajamente din „România Onestă”, dar și un semnal strategic către românii de pe ambele maluri ale Prutului că România are un plan coerent, instituțional și moral pentru aducerea Basarabiei acasă — prin integrarea sa deplină în Uniunea Europeană și, în cele din urmă, în România.
Cu respect,
Valeriu MUNTEANU, deputat în Parlamentul României, președinte al Comisiei comune pentru integrarea europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova
Comments are closed