Deputatul Valeriu Munteanu a primit mai multe răspunsuri oficiale din partea Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe privind vulnerabilitățile din procedura de redobândire a cetățeniei române.
„Documentele oficiale arată limpede un lucru: după 2022, presiunea asupra sistemului românesc de cetățenie a crescut abrupt, iar tentativele de fraudă au devenit o realitate confirmată.
Conform datelor transmise de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, numărul cererilor depuse de cetățeni ai Federației Ruse a crescut spectaculos:
- 2020 – 977 dosare
- 2021 – 1.947
- 2022 – 3.397
- 2023 – 6.658
- 2024 – 4.574
- 2025 – 1.795
În paralel, cererile din Belarus au crescut foarte mult.
- 2020 – 95
- 2021 – 285
- 2022 – 409
- 2023 – 692
- 2024 – 605
- 2025 – 307
Este imposibil să nu observăm că această creștere coincide cu invazia Rusiei asupra Ucrainei și cu izolarea internațională a regimurilor de la Moscova și Minsk. Cetățenia română, însă, nu este un pașaport de circumstanță. Ea este, în procedura redobândirii, un act reparatoriu, bazat pe descendență și legături istorice. Este legitim ca statul român să verifice cu maximă rigoare cererile venite din spații unde asemenea repere istorice sau de sânge nu sunt, în mod natural, evidente.
Ministerul Justiției confirmă oficial că în ultimii patru ani au fost constatate 2.168 de dosare conținând documente false, iar peste 28.000 de cereri au fost respinse în ultimii cinci ani.
- 2022 – 148 dosare conținând documente false
- 2023 – 680
- 2024 – 664
- 2025 – 676
Ministerul Afacerilor Interne confirmă că peste 8.700 de documente de identitate au fost ridicate ca neconforme și că, în anul 2025, au fost înregistrate 143.831 situații de anulare a domiciliului, dintre care 70.860 au fost dispuse efectiv.
Modul în care au fost aplicate aceste măsuri ridică îngrijorări serioase. Români basarabeni au redobândit legal cetățenia română și au obținut în mod legal un domiciliu în România dar au fost afectați de anulări operate pe baza unor noi interpretări privind „domiciliul fictiv”.
Este regretabil că, în procesul legitim de combatere a tentativelor de obținere frauduloasă a cetățeniei – inclusiv în cazul unor cetățeni ruși sau belaruși care nu pot indica legături istorice sau de descendență cu România – au ajuns să fie afectați și zeci de mii de românii din Republica Moldova care au exercitat un drept legal și legitim.
Există cetățeni care nu au nicio legătură istorică sau de descendență cu România și încearcă să obțină fraudulos un act identitar românesc și în aceste cazuri statul are obligația să intervină ferm. Dar această fermitate nu poate deveni o suspiciune colectivă aplicată românilor basarabeni.
Românii din Republica Moldova care solicită redobândirea cetățeniei române nu sunt beneficiari ai unui context geopolitic. Ei sunt urmașii cetățenilor români deposedați abuziv de cetățenie în urma ocupației sovietice. Pentru ei, cetățenia română nu este un avantaj strategic. Este o restabilire a adevărului istoric.
Nu putem permite ca, în numele combaterii unor rețele de fals, să fie hărțuiți administrativ românii de bună-credință din Basarabia. Grâul trebuie ales de neghină”, a declarat Valeriu Munteanu, deputat, președinte al Comisiei comune pentru integrarea europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova.
Comments are closed