În ultimele zile, Administrația Prezidențială a anunțat o nouă structură de consilieri, menită să aducă profesionalism și coerență în actul de guvernare prezidențială. Salut această intenție de consolidare instituțională, dar simt nevoia să semnalez o lipsă gravă și profund semnificativă: absența unei structuri prezidențiale dedicate Republicii Moldova.
În programul electoral „România Onestă”, actualul Președinte al României a consacrat un întreg capitol relației cu Republica Moldova, declarând-o „prioritate strategică de politică externă”. Citez: „Republica Moldova este familia noastră de destin. România are datoria strategică și morală de a sprijini ferm parcursul european al Moldovei, prin investiții, conectare și susținere instituțională.”
A fost un angajament care a creat așteptarea legitimă că, odată ajuns la Cotroceni, domnul Președinte va institui un Departament pentru Relația cu Republica Moldova sau măcar un consilier prezidențial dedicat acestui domeniu.
Din păcate, în noua arhitectură instituțională, Republica Moldova lipsește ca entitate distinctă. Este o eroare politică și conceptuală să fie tratată doar ca parte a românilor de pretutindeni sau a Diasporei.
Republica Moldova nu este Diaspora.
Nu este o comunitate plecată de acasă, ci o parte din trupul istoric al României, locuită de români care nu au părăsit niciodată patria, ci au fost despărțiți de granițe impuse de istorie.
În toate documentele strategice ale statului român — de la Strategia Națională de Apărare la documentele MAE și ale Parlamentului — Republica Moldova figurează ca prioritate națională de politică externă. De aceea, existența unei structuri dedicate la nivelul Administrației Prezidențiale nu ar fi o favoare, ci o necesitate de stat.
Salut, desigur, numirea doamnei Ana-Maria Geană ca responsabilă pentru românii de pretutindeni și a domnului Eugen Tomac ca consilier onorific în același domeniu. Sunt numiri pozitive, dar insuficiente.
Republica Moldova are nevoie de o reprezentare distinctă, printr-un consilier prezidențial care să mențină un dialog permanent cu autoritățile de la Chișinău, cu Parlamentul Republicii Moldova și cu societatea civilă basarabeană.
Relația României cu Republica Moldova nu este o simplă chestiune diplomatică – este o dimensiune esențială a identității și a unității noastre naționale.
De aceea, instituirea unui post de consilier prezidențial pentru relația cu Republica Moldova ar fi un gest firesc, de continuitate și responsabilitate, în deplin acord cu angajamentele publice asumate în campania electorală.
România are nevoie de o viziune instituțională și coerentă pentru sprijinirea integrării europene a Republicii Moldova și, în perspectivă, pentru reîntregirea națională.
Este timpul ca între București și Chișinău să nu mai existe doar declarații de prietenie, ci și mecanisme reale de coordonare la nivel prezidențial, parlamentar și guvernamental.
Aceasta este nu doar o datorie istorică, ci și o obligație strategică pentru viitorul comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Comments are closed