România traversează în aceste săptămâni una dintre cele mai grave crize administrative, sanitare și energetice din ultimii 30 de ani. O criză care afectează direct peste o sută de mii de oameni din județele Prahova și Dâmbovița, lovește în funcționarea instituțiilor esențiale ale statului – școli, spitale, operatori economici strategici – și pune în lumină vulnerabilități profunde în gestionarea infrastructurii de apă și a barajelor României.
Criza de la Paltinu nu este un fenomen natural și nici rezultatul unei situații imprevizibile. Este consecința cumulată a unor deficiențe structurale în sistemul Apelor Române, a lipsei de coordonare instituțională și a ignorării repetate a avertismentelor tehnice provenite de la specialiști.
Avertismentele tehnice au existat și au fost documentate.
În spațiul public au fost făcute cunoscute documente oficiale provenite de la Exploatare Sistem Zonal Prahova, note transmise cu săptămâni înainte către Administrația Națională „Apele Române”, către Administrația Bazinală Buzău–Ialomița și către Ministerul Mediului. În aceste documente se preciza, încă din 29 octombrie 2025, faptul că: ambele goliri de fund ale barajului Paltinu erau blocate; alimentarea cu apă se putea realiza doar prin hidrocentrala Paltinu; exista risc major de creștere a turbidității; urma aplicarea unor proceduri speciale prevăzute în Convenția de exploatare.
Nu vorbim, deci, despre avertizări apărute peste noapte. Situația tehnică era cunoscută și documentată, iar instituțiile responsabile au fost notificate în mod oficial.
Impactul social și sanitar este uriaș. Ca urmare a lucrărilor demarate în lipsa unui plan riguros de management al riscurilor, populația din Prahova și Dâmbovița trăiește astăzi o realitate de neacceptat într-un stat european. Această criză nu afectează doar confortul cetățeanului — ci funcționarea vitală a comunităților.
Confuzia instituțională și declarațiile contradictorii au agravat criza. În zilele anterioare, Ministerul Mediului a transmis public că nu există niciun pericol și că golirea lacurilor Vidraru și Paltinu s-a făcut „controlat și în siguranță”. Ulterior, aceeași instituție a vorbit despre „inducere în eroare” și despre „război informațional”.
Realitatea este că, între declarațiile publice ale ministerului și documentele oficiale ale ESZ Prahova, există o contradicție fundamentală. Această discrepanță a creat confuzie, a diminuat încrederea cetățenilor în autoritățile centrale și locale și a lăsat impresia unui stat care nu își cunoaște sau nu își recunoaște propriile proceduri tehnice.
Problema este una structurală: politizarea și degradarea instituțională. Criza de la Paltinu scoate la suprafață un fenomen mult mai grav decât un incident tehnic izolat: politizarea funcțiilor-cheie în infrastructura de apă și în managementul barajelor.
Operatori vitale – ANAR, ABA-uri, ESZ-uri – sunt conduse prea des de persoane numite politic, fără pregătire tehnică solidă, fără experiență reală în gestionarea riscurilor hidrotehnice.
Este inacceptabil ca un stat european să lase baraje construite în anii ’60–’70, cu infrastructură fragilă și uzată, în mâinile unor oameni care nu pot anticipa consecințele deciziilor lor.
Ordinul nr. 1743/2025 – o problemă încă nerezolvată. În contextul acestei crize, este necesar să subliniem existența Ordinului 1743/2025 privind trecerea în conservare, postutilizare sau abandonare a barajelor — un act normativ aflat în vigoare, care permite includerea demolării barajelor în procedurile naționale. Faptul că ministerul a negat public existența acestui ordin ridică semne serioase de întrebare cu privire la capacitatea de coordonare administrativă și la calitatea comunicării instituționale.
Criza de la Paltinu este un semnal de alarmă național. Nu pentru un partid, nu pentru un județ, ci pentru întreg statul român.
Responsabilitatea pe care o avem cu toții – Parlament, Guvern, autorități locale, instituții tehnice – este să nu tratăm această situație ca pe un accident, ci ca pe simptomul unei vulnerabilități sistemice majore: lipsa investițiilor în infrastructuri critice; numiri politice în poziții tehnice; incapacitatea de a gestiona riscurile într-un mod profesionist; absența transparenței administrative.
Românii afectați de această criză nu așteaptă explicații contradictorii. Ei așteaptă claritate, asumare și soluții reale, nu cosmetizări și acuzații aruncate între instituții.
În aceste condiții, demisia ministrului Mediului, doamnei Diana Buzoianu este eminentă.
- Doamnă ministru Diana Buzoianu, Avante.
Comments are closed