Până în anul 2013, în Republica Moldova, Crăciunul era sărbătorit oficial exclusiv pe data de 7 ianuarie, conform calendarului iulian, moștenire directă a ocupației rusești și sovietice. Data de 25 decembrie – Crăciunul românesc și european – nu avea niciun statut legal, fiind o zi lucrătoare, ignorată de stat și privită cu ostilitate de autorități. Această situație nu era una neutră sau accidentală, ci făcea parte dintr-o politică deliberată de menținere a populației majoritare într-un spațiu identitar artificial, separat de România și ancorat simbolic în orbita Moscovei. Calendarul religios devenise, astfel, un instrument politic de control și de deznaționalizare.
În calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, am decis să atac frontal această anomalie istorică. În anul 2010 am depus proiectul de lege privind oficializarea Crăciunului pe 25 decembrie, asumându-mi pe deplin consecințele politice ale unui asemenea demers. Nu a fost un gest festiv sau conjunctural, ci o inițiativă profund identitară, menită să redea românilor basarabeni dreptul de a-și trăi credința în acord cu identitatea lor reală. De fiecare dată când proiectul a fost adus în discuție, a fost blocat sub pretexte formale, invocându-se fals riscul unor tensiuni sociale. În realitate, opoziția venea din teama de a zdruncina una dintre ultimele redute ale moldovenismului statalist: subordonarea religioasă și simbolică față de spațiul rus.
Momentul decisiv a venit în decembrie 2013, în contextul votării bugetului de stat. Majoritatea parlamentară era fragilă, iar acest context a permis forțarea unei decizii politice majore. În opoziție fiind, am condiționat sprijinul pentru buget de includerea și votarea, în aceeași zi, a legii privind oficializarea Crăciunului pe 25 decembrie. Reacția a fost extrem de dură. Deputații comuniști, ideologii vechiului moldovenism, s-au opus violent, au invocat pseudo-argumente teologice și au afirmat explicit, de la tribuna Parlamentului, că prin această lege „se pune în pericol statul Republica Moldova”. În acel moment a devenit limpede pentru toată lumea că lupta pentru Crăciun nu era una calendaristică, ci o confruntare identitară și geopolitică deschisă.
Prin determinare și printr-o strategie parlamentară asumată, legea a fost votată și în lectură finală, fără compromisuri și fără negocieri rușinoase. În 25 decembrie 2013, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Crăciunul pe stil nou a fost sărbătorit oficial. A fost un moment de cotitură: una dintre cele mai importante redute ale moldovenismului statalist s-a prăbușit, iar românii dintre Prut și Nistru au făcut un pas ireversibil spre normalitate, adevăr istoric și demnitate națională.
Această realizare nu a fost una personală, ci una de importanță națională. Oficializarea Crăciunului românesc a însemnat reafirmarea apartenenței românilor basarabeni la aceeași comunitate de limbă, credință și civilizație cu românii de peste Prut. Calendarul religios, folosit timp de decenii ca instrument de separare și dominare, a devenit un simbol al reconectării la România și la spațiul european. Faptul că, în paralel, a rămas posibilă și sărbătorirea Crăciunului pe 7 ianuarie dovedește că nu a fost vorba despre excludere, ci despre libertate de opțiune și recunoaștere a adevărului identitar.
Am considerat că această bătălie, cu întreaga ei încărcătură istorică, politică și spirituală, trebuie documentată și așezată într-un context mai larg. De aceea, am scris cartea „Cum am adus Crăciunul în Basarabia”, un volum care prezintă pas cu pas confruntarea identitară din jurul Crăciunului pe 25 decembrie și semnificația sa profundă pentru românii dintre Prut și Nistru. Cartea este disponibilă astăzi în librăriile din Chișinău și București, ca mărturie a unei lupte câștigate prin curaj politic, asumare și fidelitate față de identitatea românească.
Astăzi, după 12 ani de la acel moment, este limpede că adevărul nu mai poate fi oprit. Numărul celor care sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie crește constant, iar identitatea românească a Basarabiei se afirmă tot mai clar, în pofida rezistenței politice de la Chișinău. Crăciunul românesc din Basarabia rămâne una dintre cele mai concrete dovezi că lupta pentru identitate se poate câștiga atunci când există curaj, asumare și voință politică.
Comments are closed