Am luat act cu indignare despre speculaţiile lui Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, referitoare la posibilitatea reunirii Republicii Moldova cu România.
Kelemen Hunor pretinde că Unirea ar reprezenta “o politică revizionistă şi asta ar avea consecinţe foarte grave”. Liderul UDMR ignoră prevederile dreptului internaţional şi acordurile internaţionale în vigoare, cum ar fi Actul Final de la Helsinki, care prevede modificarea frontierelor cu acordul părţilor, cum s-a întâmplat ulterior cu reunirea Germaniei. Îl informez pe această cale pe Kelemen Hunor că Unirea cu România se poate face în conformitate cu prevederile articolului 142 din Constituţia Republicii Moldova.
Este inacceptabilă confuzia deliberată pe care o face Kelemen Hunor între revizionism si posibilitatea legală şi constituţională a Unirii menţionată mai sus, în conformitate cu dreptul internaţional. Revizionism înseamnă cu totul altceva, de exemplu contestarea Tratatului de la Trianon din 1920, prin care s-a stabilit frontiera dintre România şi Ungaria.
Kelemen Hunor a profitat de această ocazie pentru a pune la îndoială, cel puţin indirect, articolul 1 din Constituţia României care statuează caracterul unitar şi indivizibil al statului român şi a deschide discuţia despre autonomie teritorială. “Dacă vrei unire, trebuie să discuţi şi forma statală cu care mergi mai departe”, a insinuat liderul UDMR, făcând aluzie la autonomie şi dând exemplul aprobării pentru construcţia unui pod, pentru care autorităţile de pe teritoriul actual al Republicii Moldova ar trebui să se adreseze la Bucureşti în cazul Unirii.
Îi amintesc lui Kelemen Hunor că lucrările de infrastructură naţionale sunt decise în capitala ţării, deoarece ar fi absurd ca fiecare judeţ să aibă propria bucată dintr-o autostradă, aşa că poate Kelemen Hunor ar vrea să meargă în altă capitală decât Bucureşti în problema construirii unui pod.
În ce priveşte podurile şi alte lucrări de infrastructură de interes local, acestea sunt decise de autorităţile locale şi în prezent, şi în eventualitatea Unirii Republicii Moldova cu România. După Unirea cu România, autorităţile locale de pe teritoriul actuali Republici Moldova vor putea beneficia de descentralizarea administrativă din România, pentru că în prezent în Republica Moldova descentralizarea există cel mult pe hârtie, spre deosebire de Țara Mamă România şi astfel vor putea decide singure construcţia de poduri de interes local.
Atrag atenţia partidelor din coaliţia de la putere că răspunderea lor este solidară pe durata existenţei acestei coaliţii, aşa că sunt solidare şi cu aceste afirmaţii ale liderului UDMR, cu tentă anticonstituţională, antistatală şi antinaţională.
Comments are closed