Adresată: Domnul Nicolae-Ionel CIUCĂ, Prim-Ministrul României
De către Domnul senator: Valentin-Rică CIOROMELEA
Circumscripția electorală: Nr. 38, Tulcea
Grupul Parlamentar: A.U.R.
Ședința Senatului din data de: 29.03.2023
Obiectul Interpelării – Întârzierea reacției României în contextul conflictului referitor la Canalul Bâstroe: Eficiența diplomatică a României sub semnul întrebării
România are un interes strategic în menținerea monopolului său asupra canalului Sulina, care este singura cale navigabilă deschisă navigației internaționale conform Convenției de la Belgrad din 1948 privind regimul navigației pe Dunăre. Acesta este un element crucial pentru dezvoltarea economică și de securitate a României în zonă. Acest canal este de o importanță vitală pentru transportul mărfurilor și tranzitul lor către vestul Europei, fiind o componentă esențială a Coridorului de Transport Paneuropean 7, care conectează portul Constanța la Hamburg.
Prin eliminarea României din această rută, Ucraina ar avea acces la o altă cale navigabilă – Canalul Bîstroe – care ar conecta Marea Neagră la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), oferind astfel o altă alternativă de export și import către vestul Europei. Această acțiune ar putea reduce semnificativ traficul de pe canalul Sulina și ar avea impact negativ asupra economiei românești.
În plus, există și preocupări legate de mediu și securitate, deoarece adâncirea canalelor ar putea genera un volum mult mai mare de apă, ceea ce ar putea deteriora echilibrul biologic fragil al Deltei Dunării. În plus, există temeri că deschiderea canalului Bîstroe ar putea permite accesul flotei militare a Ucrainei pe Dunăre, ceea ce ar afecta supremația României în această zonă din punct de vedere militar.
În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarea întrebare:
- Domnule Prim Ministru, în contextul disputelor legate de Canalul Bîstroe, ce măsuri concrete a luat guvernul pentru a asigura protecția intereselor economice și strategice ale României în regiunea Dunării de Jos? De asemenea, care a fost poziția Guvernului României în negocierile cu Ucraina și cum au fost susținute aceste poziții în cadrul discuțiilor internaționale?
- De asemenea, având în vedere că situația Canalului Bîstroe are implicații majore asupra siguranței navigației în zona Sulina, care sunt măsurile luate de Guvernul României pentru a asigura că această zonă rămâne navigabilă și sigură pentru navele românești și internaționale? Există planuri concrete pentru a îmbunătăți infrastructura porturilor și a facilita traficul pe Dunăre?
- Mai mult decât atât, ne preocupă eficiența diplomației românești în acest context. De ce a fost nevoie de o reacție atât de întârziată din partea Guvernului României într-un astfel de caz sensibil și strategic? Care sunt planurile pe termen scurt și lung pentru a asigura o abordare mai rapidă și mai eficientă a astfel de situații delicate și cum puteți garanta că România va fi bine reprezentată și protejată în fața altor astfel de probleme în viitor?
- În plus, ne întrebăm dacă există posibilitatea de a se ajunge la un acord bilateral cu Ucraina cu privire la gestionarea Canalului Bîstroe și a situației din Sulina? Dacă da, ce măsuri concrete au fost luate în acest sens și care este poziția Guvernului României cu privire la această problemă?
- Dorec să aflu cum intenționează Guvernul României să-și asume responsabilitatea de a proteja interesele economice și strategice ale țării în regiunea Dunării de Jos, în special în ceea ce privește navigația și securitatea porturilor? Care sunt planurile pe termen scurt și lung pentru a aborda aceste probleme și cum veți colabora cu partenerii internaționali pentru a proteja interesele comune ale Europei în această regiune importantă?
Nu există răspunsuri