Valentin-Rică Cioromelea – Interpelare – Analiza  stării actuale a digitalizării în România

Adresată: Domnului Ion-Marcel CIOLACU, Prim-Ministru al României;

Domnului Bogdan-Gruia IVAN, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării ;

Domnului Simona BUCURA-OPRESCU, Ministrul Muncii și Solidarității Sociale;

Domnului Dragoș-Cristian VLAD, Președintele Autorității pentru Digitalizarea României;

Domnului General ing. Ionel-Sorin BĂLAN, Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale

Domnului general Răzvan Ionescu, Director Interimar Serviciului Român de Infirmații

De către Domnul senator:                                 Valentin-Rică CIOROMELEA

Circumscripția electorală:                                    Nr. 38, Tulcea

Grupul Parlamentar:                                           A.U.R.

Ședința Senatului din data de:                             13.02.2024

Obiectul Interpelării –  Analiza  stării actuale a digitalizării în România

           Prin prezenta interpelare, doresc să atrag atenția asupra unui proiect vital pentru România, care vizează înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice. Este crucial ca acest proiect să avanseze cu determinare, deoarece reprezintă un pilon esențial al digitalizării țării noastre.

Deja de doi ani, se lucrează la acest proiect, având în vedere finanțarea europeană și fondurile din PNRR Componenta 7 – Transformare Digitală, estimate la 2,2 miliarde de lei. Cu o dată limită pentru implementare în 2025, trebuie să ne asigurăm că acest obiectiv este atins, deoarece evaluarea din acel an va influența poziția noastră și riscul de sancțiuni în absența respectării acestui termen.

Prin Ordonanța de Urgență 89/2022, s-a instituit ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României), cu atribuții cheie în implementarea, operarea și dezvoltarea cloudului guvernamental. ADR are responsabilitatea de a stabili bazele tehnice și de securitate cibernetică, cu sprijinul STS și SRI, pentru acest proiect vital. Este esențial să avem claritate și transparență în utilizarea bugetelor alocate pentru acest scop și să justificăm consultanța externă plătită deja, cum ar fi cea oferită de firma Ernst&Young.

Este crucial să subliniem importanța evaluării și demonstrării rezultatelor acestor proiecte de digitalizare finanțate din bani publici. Există îngrijorări legitime privind funcționalitatea și adaptabilitatea acestor proiecte la capacitatea instituțiilor românești de a le implementa cu succes.Un alt exemplu este proiectul e-factura, care a generat controverse și este considerat nerealist pentru mediul de afaceri. De asemenea, cloudul guvernamental, care are scopul de a centraliza și distribui datele în condiții de siguranță între instituțiile statului, trebuie tratat cu maximă seriozitate, având în vedere importanța securității cibernetice și suveranitatea datelor.

De asemenea, problema educațională este prezentă, iar digitalizarea în învățământ trebuie gestionată cu atenție pentru a evita eșecurile experimentelor anterioare și pentru a contribui efectiv la îmbunătățirea sistemului educațional.

Având în vedere cele expuse, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

Având în vedere cele expuse, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

  1. Stadiul actual al necesarului de specialiști în digitalizare versus specialiști pregătiți/angajați conform normelor europene pentru implementarea digitalizării în următoarele proiecte cloud guvernamental, e-factura, DIH-uri (Digital Innovation Hub – DIH):
    • Vă rugăm să precizați numărul total de specialiști necesari și numărul actual de specialiști pregătiți și angajați în acest domeniu.
    • Vă rugăm să cuantificați procentul realizat din necesarul de specialiști, evidențiind competențele acestora conform normelor europene.
  2. Stadiul de implementare al cloud-ului guvernamental:
    • Vă rugăm să prezentați procentul realizat din obiectivele propuse pentru implementarea cloud-ului guvernamental până în prezent și progresul realizat în anul 2023.
    • Vă rugăm să furnizați detalii privind centrele de date proiectate, numărul de specialiști implicați, nivelul implementării infrastructurii hardware și software, precum și bugetul alocat versus consumat.
  3. În documentația tehnică prezentată pe site-ul ADR privind cloud-ul guvernamental sunt precizate 3 instituții cu acces la acesta, respectiv ADR, Ministerul Digitalizării și S.R.I, STS. Vă rugăm să detaliați nivelul de acces la datele cetățenilor români pe fiecare instituție în parte, dacă mai sunt și alte instituții cu drepturi de acces, precum și să ne indicați dacă s-au încheiat protocoale de acces la date din partea acestor instituții privind acest cloud guvernamental?
  4. În cazul proiectului PNRR pentru Transformarea Digitală, cloud-ul guvernamental, vă rugăm să ne indicați care au fost criteriile utilizate pentru a selecta doar București, Brașov, Sibiu și Timișoara ca și locație pentru Data Centere, fără alte zone, cum ar fi Moldova sau Dobrogea.
  5. Stadiul de implementare a aplicației e-Factura:
    • Vă rugăm să precizați gradul de îndeplinire al standardelor europene cerute în proiectarea acestei aplicații la nivel național.
    • Vă rugăm să argumentați din punct de vedere cyber security alegerea unei tehnologii baze de date de tip open-source pentru aplicația e-factura.
    • Ce capacități are aplicația în ceea ce privește rezistența la atacuri informatice, viteză de răspuns, numărul de utilizatori concomitenti, gradul de securizare a bazei de date (standarde și teste de securitate îndeplinite)?
    • Cum este asigurat suportul tehnic și linia de comunicare cu utilizatorii aplicației (email, telefonic) și care este capacitatea de backup a bazei de date?
  6. Defalcarea bugetară a cheltuielilor din anul 2023 pentru unitățile de implementare a proiectelor de transformare digitală (cloud guvernamental și DIH-uri (Digital Innovation Hub – DIH)):
    • Vă rugăm să prezentați cheltuielile salariale, cheltuielile cu servicii de consultanță, cheltuielile pentru dezvoltare software și achiziții hardware, precum și totalul alocat.
    • Vă rog să prezentați defalcarea bugetară a cheltuielilor din anul 2023 pentru unitățile de implementare și coordonare a proiectelor de transformare digitală.
  7. Care sunt toate firmele implicate până în acest moment în elaborarea și implementarea proiectelor tip cloud guvernamental și e-factura, inclusiv firmele care au realizat subcontractarea pentru aceste proiecte de digitalizare cât și celor subsecvente lor?
  8. Gradul de interacțiune între centrele de inovare digitală a României (Digital Innovation Hub – DIH) și proiectele la nivel național:
    • Vă rugăm să enumerați DIH-urile și să precizați la fiecare ce proiect național are în implementare, împreună cu gradul de implementare aferent. Catre Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
  9. Stadiul implementării proiectului -HUB de Servicii MMSS – SII MMSS-:
    • Vă rugăm să prezentați cheltuielile salariale, cheltuielile cu servicii de consultanță, cheltuielile pentru dezvoltare software și achiziții hardware, precum și totalul alocat pentru acest proiect. Proiect implementat în anul 2023 de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

         

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Aflat la Washington DC, senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, a rostit un discurs la cea de-a cincea ediție a „International Crisis Summit”, eveniment din marja Conservative Political Action Conference – CPAC, cea mai mare conferință a liderilor conservatori […]
În cea de-a doua zi a Conservative Political Action Conference (CPAC), delegația AUR a continuat seria de întâlniri oficiale cu reprezentanți ai Partidului Republican din Statele Unite și cu oficiali europeni, dar și din alte colțuri ale lumii. Președintele AUR, George Simion, a acordat mai multe […]
O delegație a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condusă de președintele AUR, deputatul George Simion, se află în perioada 21 – 26 februarie în Washington DC, Statele Unite ale Americii, unde participă la CPAC – Conservative Political Action Conference, cea mai mare conferință a liderilor […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat, la Washington DC, că ceea ce se întâmplă zilele acestea în România nu este doar un simplu act politic, ci este un atac asupra instituțiilor statului, asupra competitorilor politici care le sunt potrivnici celor aflați […]
Președintele AUR, George Simion, a transmis, din Statele Unite ale Americii, de la CPAC, un mesaj cu privire la ultimele evoluții de pe scena politică din România. Acesta a spus că ceea ce se întâmplă în România este inimaginabil, un atac asupra democrației. „Ceea ce se […]
conferință de presă AUR
Alianța pentru Unirea Românilor a organizat joi, 22 februarie, o conferință de presă în cadrul căreia s-a prezentat poziția partidului despre desfășurarea alegerilor din acest an. Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR, a declarat în cadrul conferinței de presă organizată chiar în fața Guvernului României, că actuala coaliție […]