Adresată de către domnul senator: CIOROMELEA Valentin-Rică
Circumscripţia electorală: nr.38, Tulcea
Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
Şedinţa Senatului din data de: 09.02.2022
Titlul declaraţiei politice: Delta Dunării și Planul Național de Redresare și Reziliență.
Stimați colegi,
Doresc să încep declarația mea politică cu o întrebare simplă, dar totodată atât complexă pentru toți ultracompetenții din instituțiile în subordinea ministerelor: agenții, companii, instituții deconcentrate, instituții publice, etc.) care au depus propuneri de proiecte: Cu ce s-a ales Delta Dunării din mărețul Plan Național de Redresare și Reziliență?
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, este entitatea instituțională cea mai competentă pentru a trimite propuneri ca să fie inclusă în plan, a solicitat într-un proiect suma de 99 milioane de Euro pentru 4 proiecte: 1.Sistem integrat de comunicații și aplicații interne și externe, modelare hidraulică, evaluarea impactului schimbărilor climatice, valoare (52 milioane Euro); 2.Gestiunea deșeurilor în RBDD – teritoriu public de interes national, valoare (7 milioane Euro); 3.Decolmatarea lacurilor Uzlina și Fortuna, valoare (35 milioane Euro); 4.Întreținerea canalelor domeniu public de interes national, Valoare (5 milioane Euro).
Revenind la întrebarea inițială, „Cu ce s-a ales Delta Dunării?”. În plan la capitolul B3, Reforma 2 „Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei Europene privind Biodiversitatea”, Investiția 4, “Investiții integrate de reconstrucție ecologică a habitatelor și conservarea speciilor aferente pajiștilor, zonelor acvatice și dependente de apă”. Investițiile sunt următoarele: vizează reducerea eutrofizării și menținerea diversității biologice în lacurile din Delta Dunării; […] 100 ha de suprafețe de lacuri vor beneficia de lucrări de îndepărtare a plantelor acvatice; modernizarea infrastructurii publice de acces și de vizitare a Deltei Dunării pentru reducerea presiunii turismului asupra habitatelor și speciilor. Ca urmare a acestei subinvestiții, vor fi construite 10 centre de vizitare, cu scopul de a reduce presiunea turismului asupra habitatelor. Asta e tot ce a putut ARBDD să obțină prin proiectele depuse la minister, iar invesțiile sunt din bani sub formă de împrumut, și nu sub sprijin nerambursabil. De aceste investiții avea nevoie Delta Dunării pentru a revini la normalitate și a trece de efectele majore produse de pandemia de COVID 19? Categoric Nu! ARBDD a elaborat acest proiect în spatele ușilor închise, fără niciun fel de consultare cu societatea civilă, comunitatea științifică, agenții economice, organizații pentru protecția mediului național și internațioanal, etc.
Delta Dunării avea nevoie de redirecționarea fondurilor din PNRR către investiții necesare tranziției către o economie sustenabilă care nu creează un impact negativ semnificativ asupra biodiversității. Multe dintre organizații au venit cu ideii, planuri, proiecte pentru relansarea acestei zone în același timp pentru a o proteja. Una dintre ideiile cu care multe organizații, agenții și comunități economice este dezvoltarea „Turismului verde” prin încurajarea și susținerea turismului local, a practicilor turistice care respectă natura și a antrepenorilor, astfel, conservarea peisajelor naturale, a ariilor naturale protejate, a speciilor și habitatelor de interes conservativ și a patrimoniului cultural, pot contribui la dezvoltarea activităților ecoturistice care să asigure venituri stabile, să aducă oportunități de dezvoltare pentru tineri, contribuind la crearea și susținerea de rețele antreprenoriale locale verzi; refacerea funcțiilor ecologice, utilizarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi (reconstrucția ecologică a zonelor umede) pentru creșterea rezilienței la efectele schimbărilor climatice (secetă, inundații) a comunităților locale, activităților economice (agricultură, piscicultură etc.) și refacerea ecosistemelor acvatice; investiții pentru atenuarea eroziunii versanților în cazul inundațiilor prin împădurirea terenurilor degradate; dezvoltarea infrastructurii de depozitare și procesare pentru micii producători, plus infrastructura fermelor aflate în lunca Dunării și în Delta Dunării necesită investiții, acestea pot să garanteze creșterea rezilienței la schimbările climatice în zonele vizate, refacerea ecosistemelor acvatice, contribuind la dezvoltarea socio-economică (inclusiv contribuție la PIB, asigurarea locurilor de muncă), precum și la securitatea alimentară. Rezervația Biosferei Delta Dunării, ultimul paradis natural al Europei și cea mai protejată arie naturală din România, a pierdut ! A pierdut din lipsă de transparanță, din lipsă de competență și interes a intituțiilor publice ce o administrează, iar șansa de a putea reface acestă zonă, de a ajuta comunitățile umane și de a crește economic zona a fost pecetluită !
Nu există răspunsuri