Pentru orice angajat, fluturașul de salariu este o dovada recunoașterii muncii depuse. În schimb, în România, în sistemul de Educație, el a devenit simbolul unei umilințe colective, al promisiunilor politice încălcate, al mecanismelor netransparente folosite pentru a ascunde tăieri și al unei puteri care confundă eficiența cu austeritatea!
Sistemul de învățământ din România dintr-un garant pentru viitorul copiilor noștri a devenit o victimă abuzată sistematic de guvernările postdecembriste fără viziune, lipsite de gândire strategică și care au aplicat, dintotdeauna, corecții bugetare negative tocmai domeniului în care ar fi trebuit să investească cel mai mult!
În schimb, subvențiile pentru partidele politice, indemnizațiile miniștrilor, parlamentarilor și sinecuriștilor care parazitează sistemul bugetar, fără a aduce plus-valoare muncii lor, iar acum mă gândesc la ANRE, ASF sau ANCOM, sunt neschimbate.
Între timp, România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Prețurile cresc, puterea de cumpărare scade, iar statul cere profesorilor să facă mai mult pentru mai puțini bani, în timp ce cheltuie, în total, doar 13.000 de euro, în 13 ani de școală, pentru un elev care a terminat liceul în 2025! Cam cât un salariu al unui director din instituțiile parazit pe care le-am amintit mai devreme!
Ministrul Educației și cercetării, domnul Profesor Universitar Doctor Daniel-Ovidiu David, ar fi trebuit să știe că o țară care investește atât de puțin în formarea unui copil nu poate pretinde performanță, nici de la elevi, nici de la profesori!
Atrag atenția, pe această cale, că sistemul românesc de învățământ este la limita colapsului! „Optimizarea bugetară” făcută de ministrul Daniel David și Guvernul Bolojan, sub umbrela coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, înseamnă, de fapt, veniturile reduse cu sume între 200 și 800 de lei pentru fiecare cadru didactic, după ce plata cu ora a fost înjumătățită! Aceasta este realitatea, stimați colegi, stimate domnule ministru! O realitate față de care avem obligația să nu rămânem indiferenți! Iar un prim gest de asumare a eșecului ar fi, cu siguranță, demisia resbonsabilului, ministrul Educației și Cercetării!
Comments are closed