Titus Păunescu – Declarație politică – În fața escaladării conflictului cu Iranul, protecția românilor din regiune nu poate fi tratată birocratic

         Situația de securitate din Orientul Apropiat se deteriorează rapid, pe fondul escaladării tensiunilor militare care implică Iranul și mai multe state din regiune. În acest context, mii de cetățeni români se află în continuare în zone cu risc ridicat, fie ca lucrători în domenii civile, fie ca membri ai comunităților românești stabilite acolo de ani de zile.

Din punctul meu de vedere, statul român nu are voie să reacționeze lent sau formal atunci când propriii cetățeni se află într-o regiune care se apropie de un conflict regional deschis. Experiența ultimilor ani ne arată că, în momente de criză, reacția instituțională este adesea întârziată, iar cetățenii sunt lăsați să se descurce singuri până în momentul în care situația devine critică. Această abordare este inacceptabilă.

Consider că Guvernul României trebuie să prezinte public, fără ambiguități, situația exactă a cetățenilor români aflați în statele din Orientul Apropiat aflate sub presiunea conflictului: câți sunt, unde se află, ce mecanisme de protecție consulară există și care este planul real de evacuare în cazul unei escaladări militare. În lipsa unor informații clare, declarațiile liniștitoare nu valorează nimic.

Este responsabilitatea directă a Ministerului Afacerilor Externe să mențină contact permanent cu comunitățile românești din regiune și să pregătească din timp scenarii de evacuare. Nu este suficientă publicarea unor alerte consulare generale pe site-uri instituționale. În situații de risc major, statul trebuie să fie activ, prezent și pregătit logistic.

În același timp, România nu poate trata această situație doar ca pe o problemă consulară marginală. Escaladarea conflictului din Orientul Apropiat are implicații directe asupra securității europene, asupra piețelor energetice și asupra stabilității regionale. În aceste condiții, este nevoie de o poziție diplomatică coerentă și de coordonare reală cu partenerii europeni și euroatlantici. Românii care trăiesc sau lucrează în Orientul Apropiat nu sunt cetățeni de rang secund. Ei trebuie să știe că statul român îi vede, îi protejează și este pregătit să acționeze înainte ca situația să devină dramatică. Absența unei strategii clare în astfel de momente nu este doar o problemă administrativă, ci o problemă de responsabilitate politică.