Vin, astăzi, în fața dumneavoastră pentru a atrage atenția asupra unei situații dramatice care afectează nu doar județul Hunedoara, ci și întreaga economie românească: oprirea producției la combinatul siderurgic ArcelorMittal Hunedoara.
Începând cu 5 septembrie 2025, compania a anunțat suspendarea pe termen nedeterminat a activității de producție, invocând costurile uriașe la energie și scăderea drastică a comenzilor. Aproximativ 500 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic, iar mai recent s-a confirmat chiar închiderea definitivă a unor secții de producție, ceea ce înseamnă disponibilizări și pierderi irecuperabile pentru comunitate.
Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: avem de-a face cu efectele combinate ale unei politici energetice incoerente, ale importurilor ieftine care sufocă producția internă și ale lipsei de viziune industrială a guvernelor succesive. În paralel, comunitatea locală și reprezentanții săi au cerut insistent desecretizarea contractului de privatizare din 2003, pentru a afla dacă obligațiile asumate de investitor au fost respectate și ce instrumente mai are statul român la dispoziție pentru a proteja acest obiectiv strategic.
Combinatul din Hunedoara nu este doar o întreprindere, ci un simbol al muncii, al tradiției siderurgice românești și al unei comunități întregi. Închiderea lui înseamnă pierderea a sute de locuri de muncă directe, dar și a altor mii de locuri de muncă din industriile conexe. Mai mult, înseamnă pierderea unui atu strategic într-un moment în care Europa își regândește independența energetică și industrială.
Solicit Guvernului:
- Un plan de sprijin pentru angajați, prin programe reale de reconversie profesională și plăți compensatorii echitabile.
- Măsuri urgente pentru reducerea poverii energetice asupra marilor consumatori industriali, astfel încât să nu mai asistăm și la alte opriri similare în țară.
- Transparență totală privind contractul de privatizare și eventualele ajutoare de stat acordate în ultimele două decenii.
Avem datoria să apărăm locurile de muncă și industria românească. Dacă astăzi acceptăm ca Hunedoara să fie ștearsă de pe harta siderurgiei europene, mâine vom plânge după alte combinate, alte fabrici, alte comunități pierdute.
Voi continua să susțin public și prin instrumentele parlamentare toate demersurile necesare pentru salvarea a ceea ce mai poate fi salvat și pentru protejarea oamenilor care au muncit o viață întreagă în acest combinat.
Comments are closed