Susținută de către doamna senator: Niculina STELEA
Circumscripția electorală: nr. 42, București
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor – A.U.R
Titlul declarației politice: Majorarea taxelor și impozitelor locale va împinge milioane de români sub pragul sărăciei
Domnule Președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Majorarea discreționară a impozitelor și taxelor locale decisă de Guvernul Bolojan este un atac brutal la adresa capacității de subzistență a celor mai săraci dintre români. România are cel mai mare procent de proprietari de locuințe din Uniunea Europeană, atingând 94,8% în 2022. Vorbim de aproape 15 milioane de români loviți de această măsură nemaiîntâlnită într-o democrație civilizată. Pur și simplu, e de negândit așa ceva, pentru că oamenii s-ar revolta.
Evident, ca și majorarea TVA, efectul nu este distribuit uniform. Infinit mai afectați sunt cei care au venituri mici și sunt deja la limita sărăciei. E ca și când Guvernul României vede pe cineva pe marginea prăpastiei disperării și, cu mult cinism, alege să-l împingă spre abis. Prin acest comportament pare că se dorește eliminarea sistemului social actual în care românii au propriile case și împingerea spre un sistem de tip occidental în care cetățenii sunt obligați să stea o viață în chirii.
Monstruozitatea deciziei este cu atât mai mare cu cât, în aplicarea sa, Puterea Executivă a călcat totul în picioare.
Întâi, a negat rolul Parlamentului de legiferare, actul normativ fiind promovat prin angajarea răspunderii Guvernului. Acest lucru s-a întâmplat deși exista suficient timp pentru adoptarea în procedură parlamentară a respectivului act normativ. Ceea ce s-a și întâmplat într-un final apoteotic având în vedere că legea a fost întoarsă în Parlament de către CCR, ea fiind declarată neconstituțională.
Prin impunerea deciziei discreționar, Guvernul a anulat libertatea de decizie a administrațiilor locale, care nu mai pot stabili fiecare ce taxe și impozite să practice. Vor sau nu vor, trebuie să mărească aceste taxe. Lucru care poate inclusiv să descurajeze decizii de investiții. La fel cum au făcut și cu TVA-ul, cei care iau decizii s-ar putea să se trezească în situația în care încasările sunt mai mici decât cele scontate tocmai din cauza depășirii pragului suportabilității.
Nu în ultimul rând, după ce AUR a contestat la CCR legea declarată deja neconstituțională o dată, de la vârful statului român am asistat la derapaje antidemocratice extrem de grave. Președintele, Premierul și ministrul Finanțelor, dar și liderii unor partide politice, au solicitat Curții Constituționale devansarea termenului de judecare a contestației depuse de AUR. Din păcate, oarecum previzibil, judecătorii de la CCR au dat curs acestor solicitări arătând încă o dată că, atunci când se apasă un oarecare buton roșu invizibil, ei nu fac altceva decât să execute. Așa cum au făcut în atâtea alte rânduri. Nu e de mirare, deci, că România este acum încadrată în categoria regimurilor hibride, nemaifiind considerată o democrație funcțională.
De altfel, o discuție pe care ar merita să o purtăm este dacă nu cumva decizia Curții Constituționale de a devansa termenul de judecată a contestației AUR este rezultatul unei negocieri netransparente. Putem specula asupra acestei direcții dacă proiectul privind limitarea la 70% a pensiilor magistraților nu li se va aplica și judecătorilor CCR. Caz în care ar deveni și mai evident conflictul de interese în care se află judecătorii de la Curtea Constituțională.
Concluzia este simplă. Incapacitatea Guvernului de a reechilibra bugetul de stat se traduce prin taxe și impozite insuportabile care vor conduce la creșterea semnificativă a sărăciei categoriilor vulnerabile. Îndeosebi pensionari care și-au văzut nivelul de trai prăbușit după: tăierea pensiilor cu 10% prin obligativitatea plății contribuțiilor CASS, devalorizarea banilor cu 10% prin inflația galopantă încurajată de majorarea TVA și refuzul timp de doi ani al guvernelor PSD – PNL – USR – UDMR de a aplica legea pensiilor care prevedea indexarea cu inflația + 50% din creșterea salariului mediu.
Comments are closed