Ștefăniță Avrămescu, candidatul AUR pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău și-a prezentat vineri, 21 noiembrie, programul de candidatură, unul axat pe audit și depolitizarea administrației județene, repornirea agriculturii și infrastructurii agricole, crearea brandului „Produs în Buzău”, sprijin real pentru tineri și întoarcerea lor acasă, modernizarea școlilor și spitalelor din județ, dezvoltarea parcurilor industriale și a mediului de afaceri local, precum și valorificarea potențialului turistic uriaș al județului Buzău.
Discursul integral al lui Ștefăniță Avrămescu, candidatul AUR pentru președinția CJ Buzău:
Vă recunosc că nu mă așteptam să am emoții atât de mari, însă în momentul în care am pășit în această sală mi-am adus aminte de două lucruri. În urmă cu 25-30 de ani au fost primele dăți când am venit în sala mare a Consiliului Județean, prima dată cu doamna educatoare Ioniță de la Grădinița numărul 3 și după aceea cu învățătoarea mea, doamna Alexandrescu de la Școala 11, pentru a vedea spectacolele care erau aici.
Niciodată nu m-aș fi gândit în acele momente că voi ajunge eu să fiu pe această scenă pentru a veni în fața buzoienilor și pentru a le cere votul de încredere. Pentru a le cere votul de încredere astfel încât Buzău să fie județul pe care ni-l dorim cu toții.
Deși sunt un adept al discursurilor libere, al cuvântărilor spuse liber, de data asta mi-am făcut un punctaj mie, pentru că, cei care nu știu, am coordonat comunicarea partidului AUR timp în ultimii aproape trei ani de zile, iar dintre cei care se află astăzi în sală, mulți probabil vor spune fix așa: „acum să te vedem pe tine.”
Astăzi să nu vorbim doar despre alegeri, vorbim despre direcția în care Buzău va merge în următorii 10, 20, 30 de ani. Vorbim despre ceea ce lăsăm în urmă tinerilor din județul Buzău. Despre cum ajungem în sfârșit să fim un județ care nu mai pierde oportunități, nu mai pierde bani și, mai important, nu mai pierde oameni. Și aici o să vă spun un lucru care ține de partea mea personală.
Dintre colegii mei din generală și din liceu, din 32 câți eram în școala 11, în clasa a VIII-a A, și după aceea 31 care am fost în clasa XII-a F la Colegiul Național Mihai Eminescu, 5-6 au mai rămas în județul Buzău. Pentru că nu am mai avut oportunități să ne întoarcem acasă.
Și da, astăzi vorbim despre ieșirea dintr-un cerc vicios în care Buzău a fost ținut prea mult timp. Ni s-au făcut promisiuni fără finalizare. Multe dintre ele le știu. Multe dintre ele, sincer să vă spun, m-au scârbit și pe mine. Pentru că sunt unul dintre buzoienii care au crescut aici, pe aceste străzi, iar pe Bulevardul Bălcescu mă duceam de fiecare dată în parcul Crâng, în Orășelul Copiilor.
Totul a fost cauzat de un management politic prost și un sistem care a funcționat mai mult pentru partidele care au condus județul și mai puțin pentru buzoieni. Un Consiliu Județean eficient începe cu o echipă competentă
În momentul de față avem la Buzău o instituție care este cu adevărat captivă. O instituție care nu face decât să sece județul de resurse pentru a-i hrănii pe cei aleși și a acoliții lor. Dar de aceea pentru mine este prioritar un audit cu privire la modul în care au fost cheltuiți banii județului Buzău. Un T0 urmat de transformarea Consiliului Județean Buzău dintr-o clică de partid, așa cum a fost în ultimii peste 30 de ani, într-un instrument care să fie al cetățenilor.
Prin concursuri corecte, prin promovări pe bază de competențe, prin transparență în achiziții, prin contracte publice, prin standarde unice de integritate și management bazat pe performanță, se poate. Așa cum în alte județe ale României se poate, acest lucru se poate întâmpla și la Buzău, dar asta depinde doar de cei care vor conduce și conduc Consiliul Județean Buzoian.
Eu vin astăzi în fața dumneavoastră, nu cu noi promisiuni, nu cu noi proiecte pe care n-ați mai auzit sau așa ceva. Nu. Eu vin în fața dumneavoastră cu un nou model administrativ. Un model în care respectul pentru buzoieni e la baza fiecărei decizii. Pentru că asta s-a întâmplat în cei 35 de ani care au trecut la revoluție până astăzi. Respectul față de buzoian a fost uitat. De fiecare dată au venit, ne-au pus în față niște pliante și după aceea au uitat de noi.
Și o spun astăzi din calitatea mea de buzoian, care am trăit aici toate deziluziile pe care le-ați trăit și voi. Astăzi vreau să vorbim despre un adevăr simplu, dar pe care l-au ignorat foarte mulți în ultimii 35 de ani.
Fără o agricultură puternică, fără producători locali și antreprenori respectați de către instituțiile care ar trebui să conducă acest județ, fără sate și comune vibrante, pentru că dacă mergeți pe Valea Buzăului, Valea Slănicului, dar și în partea de sud a județului Buzău, spre Pogoanele, spre Rușețu, veți vedea cât de depopulat este județul nostru. Fără toate acestea, Buzăul nu are viitor. Cam atât de simplu este.
Și tocmai simplitatea acestui adevăr a fost cel mai mult ocolită de cei care au condus acest județ. Buzău este un județ în care pământul dă rod ca puține locuri din România. Mulți nu știu acest lucru. Dar, cu toate acestea, el a fost lăsat de izbeliște. Gospodarii au fost lăsați singuri, iar tinerii au fost trimiși în alt oraș al țării sau în străinătate.
Sunt tineri din Buzău care astăzi își caută un trai în București, în Cluj, în Iași, în Constanța, în Timișoara. De ce? Pentru că la ei acasă nu au aceste oportunități. Satul buzoian în care am copilărit, în care am crescut și de unde am învățat cu adevărat valorile pe care fiecare român ar trebui să le aibă în ceea ce privește familia, respectul față de cei care au fost înaintașii noștri, respectul față de biserică, de Dumnezeu și față de tradițiile noastre buzoiene, satul acesta care odinioară hrănea județul Buzău, a ajuns prins între neputință, dezinteres și promisiuni neîndeplinite.
Eu nu pot să accept așa ceva. Tocmai de aceea mi-am asumat și această candidatură. Pentru că mi-am asumat această candidatură cu un singur scop. Acela de a face Buzău județul pe care mi l-am imaginat, ca și copil, dar și județul pe care voi vi-l doriți. Și nu doar fiindcă provin dintr-o familie simplă, muncitoare, nu fiindcă știu ceea ce înseamnă munca pământului, ci pentru că știu că agricultura este pilonul care poate schimba radical economia județului Buzău.
Programul meu pentru dezvoltarea Buzăului nu este doar o listă de proiecte. Este un angajament moral, haideți să spunem, de a pune la locul lui ceea ce a fost ignorat.
Dragi prieteni, pentru că sincer, pe mulți dintre dumneavoastră nu pot să vă numesc altfel. Am aici cel puțin, cred că în toate rândurile, oameni care mă cunosc și care mi-au fost alături.
Nu poți vorbi despre dezvoltarea agricolă dacă nu ai infrastructura de bază. Nu poți cere performanță fermierilor și producătorilor locali dacă nu le dai condițiile minime pentru a reuși.
Astăzi, cine are curiozitatea să meargă în județul Buzău, va întâlni în multe dintre satele sale situații de neconceput pentru anul 2025.
Drumurile impracticabile chiar și pentru tractoare sau pentru utilaje, lipsă de spații de depozitare, absența unor centre de colectare reale, pentru că promisiuni ni s-au tot făcut în acești 35 de ani, și o birocrație sufocantă pentru cei care vor cu adevărat să producă în județul Buzău, să vândă și să trăiască din munca lor. Nu așa construiești un județ, ci dimpotrivă, dacă vrei să-l nenorocești, să-l distrugi, aplici această politică.
Eu vă spun clar, infrastructura agricolă va fi o prioritate absolută a mandatului meu. Ce înseamnă asta?
În primul rând, depozitele regionale pentru legume și fructe. Vom construi mai multe centre mari, moderne, dotate la standarde europene, în zonele strategice ale județului. Pentru că fiecare zonă a județului Buzău are specificul ei.
Valea Buzăului, Valea Slănicului, Valea Râmnicului, toată partea de sud a județului Buzău, au specificul lor. Aceste depozite vor permite fermierilor să-și păstreze produsele în condiții optime și să nu mai fie obligați să vândă pe nimic, în grabă, din cauza lipsei infrastructurii.
Săptămâna trecută stăteam de vorbă la Râmnicu Sărat cu mai mulți producători care spuneau în felul următor: preferă să vândă varza cu un leu și să piardă, decât să rămână cu ea și să se strice.
Am întâlnit un producător local din Glodeanu-Sărat, care are sere și care a trebuit să-și distrugă tot ceea ce înseamnă cultură de salată verde, pentru că nu a avut unde să o vândă. Cam asta e realitatea județului Buzău astăzi.
Al doilea punct. Drumuri agricole și acces către ferme. Vom realiza pe model occidental, pentru că tot ni se prezintă acest model pro-european, pro-occidental, o rețea județeană de drumuri agricole care leagă satele, fermele, depozitele și centrele de procesare. Fără drumuri agricole funcționale nu poți avea competitivitate.
Dacă vă duceți în zona Glodeanu-Siliştea, dar și în partea spre Rușețu, veți vedea drumuri agricole de pământ. Vorbim de 2025. Dacă așa vi se pare normal să găsești într-un județ care vrea să aibă o agricultură prosperă, atunci înseamnă că avem viziuni diferite.
Mă bucur că astăzi este în sală Călin Matieș, colegul meu care este vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputatului, pentru că alături de el am venit cu această idee.
„Produs în Buzău”, un brand economic care să unească județul.
Astăzi vin în fața dumneavoastră și vă spun cu responsabilitate. Brand-ul „Produs în Buzău” nu este doar atât un slogan și niște cuvinte înșirate pe o pancartă. Nu. Este o strategie economică pentru județul Buzău.
Buzău, cine nu cunoaște acest lucru, are livezi. Dacă ieși din Buzău pe DN10 spre Brașov, de-a stânga și de-a dreapta drumului, de la Cândești și așa mai departe, spre zona de munte, spre Nehoiu, vezi livezile care trebuiau să fie cu meri și așa mai departe. Are podgorii, are miere recunoscută la nivel internațional, are legume și tradiții gastronomice. Are tot ceea ce îi trebuie pentru a crea un brand local puternic.
Ce nu am avut până acum la nivel de județ Buzău, nu am avut o administrație care să creadă în produsele noastre, care să creadă în tradiția locului, care să cunoască ceea ce produce județul Buzău. Pentru că lor nu le-a păsat.
Lor, de fiecare dată, și-au luat funcțiile, au plecat la București, nu le-a mai păsat de acasă. Pentru că acasă este un loc în care de fiecare dată te întorci cu drag. Iar pentru mine, acasă, oriunde m-aș afla, este aici, în Buzău, în Chiojdu, și în Broșteni, în cartier.
Voi susține crearea acestui brand „Produs în Buzău” și realizarea, la nivelul Consiliului Județean, a unei direcții speciale care să ofere consultanță gratuită producătorilor, acces la fonduri europene, promovare națională și internațională, sprijin logistic pentru că asta au nevoie oamenii. Demararea procedurilor necesare pentru certificarea unitară a produselor buzoiene, parteneriat cu retailii, pensiunile, restaurantele și hotelurile.
Din nou, vorbesc despre acest lucru pentru că noi, AUR, am lansat proiectul lanțului scurt pentru alimente. Un proiect care zace în Camera Deputaților, o Cameră a Deputaților care a fost condusă de Marcel Ciolacu, ani de zile, care astăzi este condusă tot de PSD, dar cu toate astea nu vor să îl pună pe ordinea de zi.
Dar, din punctul meu de vedere, nu este cazul să ne oprim aici. Și Consiliul Județean trebuie să adopte o schemă de finanțare pentru investitorii din agricultură și din industria alimentară și să le asigure accesul la utilități. Pentru că, sincer să vă spun, în momentul în care am discutat cu un producător local din Pleșcoi și mi-a spus că el nu are nici măcar canalizare și apă curentă în Pleșcoi, la 1,5 km de Berca, mi s-a părut absolut ireal.
La mine, în Chiojdu, slavă Domnului, avem și apă curentă și canalizare, dar vorbim de o localitate din zona de munte, acolo unde e mai greu să ai aceste lucruri.
Prin acest program, prin acest proiect „Produs în Buzău”, îmi propun ca acest Consiliu Județean să devină un aliat al fermierului și al producătorului buzoian, nu un obstacol, iar „Produs în Buzău” să devină un brand real, recunoscut, promovat și nu doar un titlu frumos aruncat pe un afiș. Totodată, nu putem vorbi despre dezvoltarea agriculturii, a economiei județului Buzău, fără să vorbim despre tineri. Pentru că doamna Bruynseels a punctat foarte bine. Buzău nu mai are tineri. Este o realitate cruntă.
Nu putem să vorbim despre dezvoltare fără să ne gândim la copiii buzoieni care astăzi pleacă din județ pentru că nu văd niciun viitor aici. Trebuie ca fiecare copil care iese de pe băncile Eminescului, Economicului, Industrialului, Marghilomanului și Hașdeului să știe că după ce au terminat facultatea se pot întoarce acasă.
Eu, ca absolvent de Eminescu, vreau să schimb asta și o voi face. Dar o voi face doar cu sprijinul buzoienilor, al celor care gândesc și simt la fel ca mine.
Eu nu mă întorc acasă doar cu slogan. Eu mă întorc acasă pentru că vreau altceva. Vreau școli moderne în comunele buzoiene, vreau laboratoare reale pentru copiii din satele buzoiene, cu toalete decente, deși suntem în 2025, poate părea ciudat, dar sunt localități în județul Buzău în care haznaua și fosa reprezintă toaleta pentru sute de copii. Vreau școli cu încălzire, cu biblioteci și echipamente digitale.
În calitate de membru al Consiliului Elevilor în Colegiul Mihai Eminescu, am organizat tot felul de strângeri de cărți pentru școlile din satele Buzău. Ne strângeam noi, elevii, care voiam să le oferim o șansă, din puținul pe care îl aveam, celorlalți copii din sate. Acest lucru, dacă ar fi fost făcut și de către autoritățile Buzăului, probabil că lucrurile ar fi stat cu totul altfel astăzi.
Ceea ce îmi doresc este să susținem învățământul profesional și tehnologic la Buzău, pentru că Buzău are nevoie și de electricieni, și de sudori, și de mecanici, și de tehnicieni, și de IT-ști, meserii care au și viitor și salarii bune.
Avem în continuare Liceul Agricol, dar Liceul Agricol, dacă nu susții agricultura, este egal cu zero. Aveam fabrica de sticlă, aveam fabrica de geamuri, aveam fabrica de sârmă, cine mai știe astăzi de ele? Vreau ca toți copiii din Buzău să poată spune că nu trebuie să plec, îmi găsesc viitorul aici, acasă.
O să abordez un subiect care pentru mulți este unul sensibil, pentru că doamna Bruynseels a punctat un lucru. Cel mai bun doctor pentru buzoieni este drumul spre București, spre spitalele din București.
Sănătatea nu trebuie să fie un lux, ea este un drept. Iar un județ în care oamenii se tem să meargă la spitale este un județ bolnav. Oamenii din zona de munte refuză să meargă la spitalul din Nehoiu pentru condițiile precare de acolo.
Oamenii din Valea Râmnicului fug de spitalul din Râmnicu Sărat pentru că nu găsesc nici măcar condițiile pe care le-am putea găsi într-un dispensar. Cam despre asta vorbim în cazul unui spital din al doilea municipiu al județului Buzău.
De peste 30 de ani, conducerea PSD-ului a transformat sănătatea într-un domeniu complet blocat. Spitalele doar schimbă managerii în funcție de carnetul de partid, nu după rezultate, secțiile sunt renovate doar pe jumătate, aparatura vine și nu prea vine, medicii pleacă, pentru că nu mai suportă presiunea politicului.
Eu spun doar atât: politicul trebuie să iasă din spitalele buzoieni, iar spitalele buzoiene trebuie să-i trateze pe buzoieni așa cum trebuie!
Managerii din aceste spitale trebuie să fie aleși prin concurs real. Vreau profesioniști la spitalele din județul Buzău, nu simpli membrii de partid.
Spitalul județean trebuie modernizat integral, nu pe bucăți. Nu doar să dai cu niște vopsea, să poleiești pe din afară, iar înăuntru să ai niște condiții pe care nu le găsești nici în țări din lumea a treia.
Și, din nou, revin la satele și comunele din Buzău, pe care nu trebuie să le ignorăm, pentru că Buzău nu are doar municipiul Buzău și Râmnicu Sărat. Oamenii nu trebuie să facă 40 de kilometri sau 80 în cazul Chiojdului pentru a veni la un medic.
De aceea îmi propun să deschidem centre de permanență medicală în toate zonele rurale mari, cu echipe de medici și asistenți, plătiți corect cu un program real, nu fictiv. S-a încercat acest lucru la Pogoanele dar din cauza instituției primăriei, din cauza autorităților locale, s-a renunțat la proiect.
Avem nevoie de un motor economic nou, pentru că Buzău are potențial, dar potențialul fără direcție devine stagnare.
Dincolo de sănătatea cetățenilor este foarte importantă sănătatea economiei. A menționat și doamna Bruynseels mai devreme Parcul Industrial Buzău. De 20 de ani, cel puțin, eu am auzit despre acest parc industrial. Au făcut la Galați un parc industrial, tot PSD-ul, dar un parc industrial doar pe hârtie, care nici astăzi nu a devenit funcțională. Nu de asemenea proiecte are nevoie Buzău, ci are nevoie de un parc industrial care să asigure o infrastructură reală pentru companiile care vor să vină, să investească și să creeze locuri de muncă aici, în Buzău. Nu doar hale goale, nu doar vorbe, ci utilități complete pentru investitori în Buzău.
Din punctul meu de vedere, antreprenorii locali trebuie să primească scheme de sprijin clare și accesibile, nu ca până acum drumuri la partid, pe unirii, în capăt, și nu dependență de relații și nici dosare pierdute.
Ceea ce mi se pare important și vreau să menționez pe această cale este că vom introduce programe de finanțare pentru companiile care investesc în Buzău și creează locuri de muncă stabile. Și vom simplifica obținerea avizelor și autorizațiilor din partea Consiliului Județean Buzău și a instituțiilor subordonate, pentru că asta este una dintre problemele pe care se confruntă cei care vor să creeze locuri de muncă aici în Buzău. Dar din cauza instituțiilor noastre, locale și județene, aleg alte județe.
Un județ care vrea să crească, să fie competitiv, atractiv și predictibil, trebuie să le asigure antreprenorilor un climat sigur. Nu o nesiguranță, nu să le ceară comisioane pentru contracte.
Dar, pentru că doamna Bruynseels, la fel, pentru că a fost cea care a deschis acest eveniment, Buzău nu reprezintă doar agricultură, nu reprezintă doar industrie. Buzău este unul dintre cele mai frumoase județe ale României.
Astăzi, când mergeam spre Cislău, am fost alături de doi colegi care sunt din București. Ei nu au văzut niciodată drumul care face legătura între Ploiești și Cislău, serpentinele acelea care urcă prin pădure. Și mulți au asimilat aceste peisaje cu Bucovina sau Maramureș, doar că aceste locuri nu au fost niciodată promovate la adevărata lor valoare.
Buzău înseamnă Vulcanii Noroioși, Lacul Siriu, Trovanții, tabăra de sculptură, Mănăstirea Ciolanul, Mănăstirea Rătești, înseamnă potențialul enorm pe care îl are zona UNESCO, Ținutul Buzăului. Dar ce face PSD-ul de peste 30 de ani? Le promovează doar în poze, nu asigurându-le o infrastructură minimă ca să ajungi la el.
Ca să ajungi la Focul Viu, mai bine alegi o căruță sau cu tractorul. Să ajungi la Vulcanii Noroioși, mai bine alegi o mașină de teren decât să mergi până acolo cu un logan.
Eu vreau cu totul altceva pentru Buzău. Vreau cu totul altceva pentru turismul buzoian, pentru că ceea ce ne lipsește, iar ieri stăteam de vorbă cu unul dintre antreprenorii din Nehoiu, noi nu avem locuri de cazare. Pe Valea Buzăului și pe Valea Slănicului sunt câteva unități de cazare.
Unde cazezi oamenii dacă ar vrea să vină în județul Buzău? De aceea, voi sprijiniți pensiunile locale, meșteșugurile tradiționale, nu doar pe hârtie, ci prin scheme de finanțare, printr-o integrare în circuitele turistice europene.
De asemenea, voi promova geoparcul UNESCO, ținutul Buzăului, ca destinație europeană de top, pentru că avem acest obiectiv la noi în Buzău. Nu prin broșuri, nu prin niște pliante aruncate în stânga și în dreapta, ci printr-o infrastructură, prin parcări, prin semnalizare, prin trasee, prin centre de vizitare și colaborări internaționale.
Eu în această campanie nu o să vin cu atacuri, nu sunt nici adeptul scandalului, nu sunt nici adeptul urii și al dezbinării. Dimpotrivă, vreau ca buzoienii să fie încă o dată uniți, așa cum au fost în luna mai, în luna decembrie a anului trecut, împotriva celor care ne-au ținut în subdezvoltare și ne-au sărăcit.
Eu vin cu soluții și vin cu un proiect în care fiecare sat, fiecare comună și fiecare oraș din județul Buzău are ceva de câștigat. Dar trebuie să o spunem clar. Nu putem construi viitorul cu cei care au ținut județul pe loc. Nu poți moderniza un județ cu mentalitatea celor care au transformat administrația în moșie pe partid.
Și mai ales, nu poți să dezvolți județul Buzău cu cel care a nenorocit economia României. Haideți să o spunem drept!
Voi fi, în calitate de președinte al Consiliului Județean Buzău, partenerul fiecărei administrații locale din județ, al fiecărui primar care lucrează pentru oameni și își dorește, cu adevărat, dezvoltarea comunității pe care o reprezintă și care l-a ales.
Este normal să existe această colaborare între președinția Consiliului Județean Buzău și localitățile din județ. Chiar dacă vom avea culori diferite, chiar dacă vom fi în partide diferite, voi susține fiecare localitate din județul Buzău, pentru că nu trebuie să facem excepții.
Dezvoltarea unitară a județului Buzău ne poate ajuta. Nu dezvoltăm doar zona de munte și uităm de zona de câmpie, așa cum au făcut de 30 de ani. Acest județ merită mai mult. Merită respect, merită competență, merită transparență, merită dezvoltare reală, nu doar în campanie, pentru că în campanie toți sunt niște curajoși. Dar când ajung în funcții, uită de unde au plecat, uită de casa lor. Pe bannarele acelea pe care le-ați văzut în tot județul și au împânzit tot județul spun că revin acasă.
Asta vreau să vă ofer. Nu promisiuni, ci garanții. Nu vorbe, nu lozinci, ci proiecte. Împreună, nu singur. Pentru că cine crede că poate conduce județul Buzău singur, se înșală. Este nevoie de o echipă. Este nevoie de fiecare buzoian pentru a face din Buzău județul pe care îl merităm cu adevărat. Un județ modern, curat, sănătos, sigur și prosper. Un județ care nu mai privește în urmă, ci înainte.
Împreună cu toți cei din sală, împreună cu toți colegii mei din conducerea AUR, împreună cu fiecare buzoian, știu că pe 7 decembrie vom face dreptate pentru Buzău!
Comments are closed